Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

* Un zilier nu poate munci legal decât trei luni pe an * Ora de lucru se poate plăti şi cu 2 lei, dar şi cu 10 lei * Chiar şi aşa, unii nu dau venitul minim garantat din mână pentru câştigul de ziler de pe câmp * 

Munca cu ziua, în agricultură, îi poate aduce unui gălăţean un venit lunar de peste o mie de lei. Din păcate, oricâtă putere şi voinţă de muncă ar avea, muncitorii necalificaţi din judeţ nu reuşesc să îşi ducă traiul, din lucru cu ziua. Motive sunt mai multe. Pe de o parte, fermierii nu au nevoie de zileri, pe toată durata anului, ci doar atunci când desfăşoară lucrări agricole importante. Şi chiar dacă li s-ar găsi oamenilor câte ceva de muncă prin livezi, prin păduri, prin vii sau prin sere, legea nu îi permite unui fermier să plătească un om cu ziua decât pentru o perioadă de maxim trei luni pe an. Nu în ultimul rând, sunt şi agricultori care preferă încă să îşi tocmească oameni fără să îi mai înscrie în registrul de zileri şi să le dea, „la negru”, bani, mâncare şi ţigări. Cum locul de muncă nu e unul stabil pentru zilier, sute de gălăţeni – poate nu printre cei mai harnici oameni din satele şi comunele noastre - preferă să trăiască din venitul minim garantat şi să iasă la lucru numai atunci când au nevoie urgenţă de câteva zeci de lei.

Trudă cât pentru jumătate de mileniu
Ca să nu încalce legea şi să nu rişte amenzi împovărătoare pentru folosirea forţei de muncă „la negru”, un fermier trebuie să îşi cumpere, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, registre pentru zilieri de 81,84 lei bucata, în care să îşi înregistreze, zilnic, toţi „pălmaşii” care le muncesc pe exploataţii. Dacă un agricultor are ferme în mai multe în mai multe zone, trebuie să îşi cumpere, pentru fiecare câmp, pădure, seră sau vie în care foloseşte zilieri, câte un registru în care să înregistreze datele referitoare la forţa de muncă folosită. Sistemul funcţionează din 2011, iar cum legea e lege, cei surprinşi pe picior greşit, fără registre sau cu evidenţe incomplete, plătesc scump. Datele privind fluxul şi refluxul de zilieri din judeţ este centralizat de ITM Galaţi. „Până în acest moment, 156 de persoane şi-au cumpărat 257 de registre pentru zilieri. În 2011 s-au înregistrat 88.229 de zile de muncă, iar în perioada ianuarie – iunie 2012, în registrele de zilieri, a fost consemnată prestarea a 60.205 zile de muncă”, ne-a declarat directorul ITM Galaţi, Ionel Petrea. Altfel spus, puse cap la cap, zilele de muncă prestate de zilieri ar ajunge la aproape 165 ani, dar dacă la finalul sezonului s-ar atinge măcar nivelul de anul trecut s-ar putea sări de… două secole şi jumătate în câmpul muncii.

Cât câştigă zilierul?
Potrivit legii, un muncitor tocmit cu ziua trebuie plătit cu sume cuprinse între 2 lei şi 10 lei pe oră, în condiţiile în care o zi de lucru nu poate depăşi 12 ore. Dacă fermierul e darnic, zilierul s-ar putea alege, deci, cu până la 100 lei pe zi. Se întâmplă, însă, destul de rar. În cele mai multe cazuri, muncitorii „cu ziua” ridică între 40 lei şi 60 lei pentru opt sau 10 ore de muncă. La această sumă se poate adăuga o masă din partea fermierului şi un pachet de ţigări, în funcţie de înţelegerea muncitorului cu administratorul fermei. Acolo unde nu sunt registre de zilieri, plata e nefiscalizată, deci fermierul şi-ar permite să aibă mâna mai largă, cel puţin până e surprins de inspectorii ITM şi obligat să plătească o amendă de câteva mii de lei.

Plata venitul minim garantat se poate suspenda
În cele mai multe cazuri, cine câştigă bani din lucrul cu ziua trebuie să renunţe, temporar, la indemnizaţia de venit minim garantat. „Calitatea de muncitor cu ziua nu este incompatibilă cu cea de beneficiar de venit minim garantat. Problema e legată de venitul lunar al persoanei. Spre exemplu, o persoană singură trebuie să nu câştige mai mult de 125 de lei pe lună, ca să primească indemnizaţia. Or, după două sau trei zile de muncă pe lună, un muncitor cu ziua poate ajunge să depăşească acest plafon. În acest caz, plata venitului minim garantat se suspendă pe durata obţinerii de venituri care depăşesc plafonul şi se reia, la cererea beneficiarului, după încetarea prestaţiilor plătite”, ne-a explicat directorul-executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale (AJPS) Galaţi, Olimpia Ralea.

Cu bani în buzunar, dar fără asigurări
Veniturile zilierilor sunt fiscalizate, adică din sumele plătite de angajatorul de o zi se opreşte un impozit de 16 la sută, ne spune directorul-executiv al ITM, Ionel Petrea. Zilierului nu i se încheie, însă, nici asigurare de sănătate şi nici nu i se plătesc contribuţii pentru pensii. Aşa că, oricât de mult s-ar bucura muncitorul de banii primiţi, nu va avea nici un sprijin atunci când îl vor lăsa puterile sau când se va îmbolnăvi.

Cine nu respectă legea, plăteşte scump
De la intrarea în vigoare a legii zilierilor, zeci de angajatori de o zi au încălcat legea. Cei surprinşi pe picior greşit, au şi plătit. „În 2011 s-au dat 67 de sancţiuni, printre care amenzi în valoare de 52.000 lei şi avertismente. S-au dispus şi 19 măsuri de intrarea în legalitate cu acţiunile întreprinse. În cursul acestui an, s-au aplicat deja 11 sancţiuni, printre care amenzi în valoare de 16.000 lei şi avertismente şi s-au dispus 79 de măsuri de intrare în legalitate”, a mai spus Ionel Petrea. Unii dintre fermierii amendaţi puseseră la muncă tineri cu vârste sub 16 ani, ceea ce este strict interzis prin lege. Alţii fie nu aveau registre pentru înregistrarea zilierilor, fie le aveau, dar le completau mai rar sau greşit. Amenzile aplicate până acum dovedesc faptului că, dincolo de mica înţelegere care să mulţumească atât fermierul, cât şi muncitorul cu ziua, legea trebuie respectată.

 

Citit 2214 ori Ultima modificare Marți, 12 Iunie 2012 19:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.