Creditele contractate de gălăţeni s-au majorat în ultimele trei luni cu 201 milioane de lei * Tonul este dat de împrumuturile în valută angajate de agenţii economici * La nivelul populaţiei, creditele de consum pierd teren în faţa celor imobiliare
Piaţa bancară gălăţeană înregistra la sfârşitul trimestrului trei al acestui an o tendinţă de consolidare a cererii de credite, atât la nivelul populaţiei, cât şi la nivelul agenţilor economici, în ciuda înăspririi condiţiilor de creditare. Mai exact, la nivelul judeţului Galaţi valoarea totală a împrumuturilor a ajuns la aproape 4,3 miliarde de lei, rezultă din datele furnizate de BNR. Acest rezultat a fost înregistrat în condiţiile în care, dacă în primele două trimestre creditarea s-a contractat cu aproximativ 140 milioane de lei, în ultimul trimestru recuperarea a fost de peste 210 milioane de lei!
Creşteri se înregistrează atât la creditele în valută, cât şi la creditele în moneda naţională. Creditele în lei au crescut de la 1,62 miliarde de lei la începutul anului la 1,67 miliarde de lei la sfârşitul trimestrului doi şi, respectiv, 1,78 miliarde de lei la sfârşitul trimestrului trei. La creditele în valută, pe parcursul trimestrului trei împrumuturile au crescut de la echivalentul a 2,41 miliarde de lei la 2,51 miliarde de lei. Pe de altă parte, nu a fost încă atins volumul creditelor de la începutul anului, când valoarea împrumuturilor în valută era de 2,52 miliarde de lei.
Împrumuturi după venituri
Pe categorii de clienţi, la nivelul populaţiei, procesul de creditare, chiar dacă a rămas relativ constant ca volum, împrumuturile oscilând pe parcursul tuturor celor trei trimestre în jurul sumei de 1,9 miliarde de lei, a cunoscut, totuşi, o balansare în sensul diminuării creditelor de consum şi o creştere a creditelor imobiliare. Acest lucru s-a datorat, în mare parte, înăspririi creditării pentru populaţie, printre cele mai importante elemente numărându-se reducerea scadenţei la creditele de consum, plafoane mai restrictive ale ponderii ratelor în veniturile lunare, solicitarea unor garanţii mai mari. Astfel, creditele de consum în moneda naţională au scăzut în trimestrul unu de la 607 milioane de lei la 586 milioane de lei, pentru ca la sfârşitul trimestrului doi să ajungă la 569 milioane de lei, iar la sfârşitul trimestrului trei la 548,8 milioane de lei. La creditele de consum în valută, scăderea a fost ceva mai temperată, la 541,8 milioane de lei, cu doar 15 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului.
Interesul pentru creditele imobiliare s-a făcut simţit mai ales la creditele în valută, care deţin, de altfel, ponderea acestui tip de împrumuturi. Astfel, pentru investiţii imobiliare, gălăţenii aveau direcţionate după primele nouă luni ale anului credite în valută în valoare de 631 milioane de lei, cu aproape 70 milioane de lei mai mult faţă de începutul anului. La creditele imobiliare în moneda naţională, volumul împrumuturilor a ajuns la 45,2 milioane de lei, cu şase milioane de lei mai mult faţă de începutul anului.
Credit după chipul companiei
Ultimul trimestru al acestui an a adus o revenire a creditării pentru agenţii economici, în condiţiile în care, în primele şase luni trendul a fost unul descendent. Astfel, în ultimele trei luni, împrumuturile destinate companiilor au crescut cu 200 milioane de lei, la valoarea de 2,34 miliarde de lei, depăşind astfel cu aproape 100 milioane de lei valoarea creditelor de la începutul anului. Ca pondere, creditele în valută, cu o valoare de 1,31 miliarde de lei rămân majoritare la nivelul companiilor, în timp ce creditele în moneda naţională au o valoare de 1,03 miliarde de lei.
Pe de altă parte, în politicile bancare, tratamentul de care se bucură companiile diferă în funcţie de dimensiune şi domeniu de activitate. Microîntreprinderile sunt considerate în continuarea cu riscul cel mai ridicat în acordarea creditelor, iar companiile din domeniul imobiliar şi construcţii se confruntă cu aversiunea la risc ridicată a băncilor. În ultimele luni, potrivit datelor furnizate de instituţiile bancare, companiile din domeniul intermedierilor financiare, comerţ, turism, transporturi înregistrează un risc al împrumuturilor în creştere. Riscuri în scădere sunt asociate creditelor acordate companiilor din domeniul energetic şi agricultură. În acelaşi timp, aşteptările privind situaţia generală a economiei determină un comportament prudenţial al băncilor în raport cu creditele acordate companiilor pe termen lung, orientarea fiind, mai degrabă, pe acordarea de împrumuturi pe termen scurt.
