Campanie VL Pescari pe Apa Sâmbetei: Cine va primi milioane ca să facă afaceri cu peşte

Campanie VL Pescari pe Apa Sâmbetei: Cine va primi milioane ca să facă afaceri cu peşte
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Suma alocată de stat pentru dezvoltarea sectorului pescăresc gălăţean depăşeşte 24 de milioane de lei * Cei care vor să facă business cu peşte trebuie, însă, să dea şi din buzunar * Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Prut Dunăre" a făcut un proiect care, astăzi, sună parcă prea frumos pentru a deveni realitate


Cum în Galaţi cele mai multe afaceri din piscicultură se zbat pe uscat, o serie de investiţii în parteneriat public-privat cu o valoare de peste 32 de milioane de lei în sectorul pescăresc ar putea să mai pună pe picioare câte ceva. N-am mai produce, oricum, până la două tone de peşte la hectar, cum se întâmpla prin anii '70, dar măcar am avea şi în judeţul nostru baze mai consistente pentru dezvoltarea pe termen lung a pisciculturii.

Pe hârtie, cea mai mare parte din banii necesari pentru dezvoltare există deja. Prin Programul Operaţional de Pescuit (POP), investitorii gălăţeni - fie ei patroni de firme private, primari sau lideri de organizaţii non-guvernamentale - au la dispoziţie 24,53 milioane de lei, fonduri nerambursabile. La această sumă totală, investitorii ar trebui să mai pună, din buzunar, o cofinanţare de 8,16 milioane de lei.

Potrivit datelor comunicate în cadrul lansării, proiectele se vor putea depune până pe data de 17 februarie. Selecţia urmează să se facă la Galaţi, nu la Bucureşti, aşa că ar putea dura mai puţin de un an şi jumătate până când beneficiarii să afle dacă proiectele lor intră sau nu la finanţare. Ce mai rămâne de făcut? Investitorii trebuie să întocmească proiecte, să le depună, să le câştige, să vină cu partea proprie de finanţare şi abia apoi să se apuce de treabă. Cu alte cuvinte, perspective există, dar mai e mult până departe, aşa că nu vă aşteptaţi să vedeţi cum răsar peste noapte prin judeţ pieţe de peşte proaspăt, restaurante cu specific şi muzee pescăreşti.

Nici bine nu s-a lansat proiectul, că au şi apărut cârcotaşii care se întreabă: cine şi când va primi banii, pe ce criterii şi ce minune ar trebui să se întâmple ca să vedem cum „înfloreşte” malul românesc al Prutului.

Cine poate lua bani şi pentru ce

Potrivit strategiei întocmite de Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Prut - Dunăre”, pentru înfiinţarea unei afaceri pescăreşti pot depune proiecte privaţii, instituţiile publice şi organizaţiile non-guvernamentale din Cavadineşti, Suceveni, Oancea, Vlădeşti, Măstăcani, Folteşti, Frumuşiţa şi Tuluceşti. O altă zonă din care ar putea proveni investitorii este porţiunea dintre Valea Oraşului şi Faleza Inferioară a Dunării, din Galaţi.

Proiectul lansat la finele săptămânii trecute este structurat sub forma a şase măsuri principale, fiecare cu operaţiuni specifice. Prima măsură prevede fondarea ecoturismului, a doua îmbunătăţirea produselor şi serviciilor din sectorul gălăţean pescăresc, în vreme ce următoarele două măsuri vizează dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit şi promovarea peştelui autohton pe piaţă. Măsura 5 îşi propune să îi înveţe pe posibilii investitori să se dezvolte pe piaţă, iar ultima parte a proiectului este destinată promovării acvaculturii organice şi înfiinţării unui muzeu şi a două expoziţii pescăreşti.

Plimbări pe Prut, pensiuni, restaurante şi cherhanale

Prin intermediul primei măsuri ar trebui să se înfiinţeze nu mai puţin de cinci baze de ecoturism sau agrement pescăresc. Vorbim, spre exemplu, despre foişoare din care vizitatorii să poată poza sau fotografia zona, dar şi despre posibilitatea unor plimbări cu barca pe Prut, ceea ce ar implica şi construcţia sau reamenajarea de pontoane şi de zone de camping, cu tot cu utilităţi. Suma maximă alocată, la nivel de judeţ, pentru aceste baze este de 6,31 milioane de lei, iar un investitor - neapărat privat - poate obţine până la 1,26 milioane de lei, în condiţiile în care această sumă reprezintă maxim 60 la sută din valoarea proiectului. Prin urmare, omul de afaceri trebuie să vină şi cu 40 la sută din valoarea investiţiei.

Tot prin intermediul acestei prime măsuri s-ar putea înfiinţa două tresee turistice. Cheltuielile eligibile: montare de marcaje turistice, amenajarea căilor de acces, amplasarea de podeţe şi scări de lemn şi de puncte de informare. Un ONG poate primi maxim 75 la sută din valoarea totală a proiectului, în vreme ce o primărie sau o asociaţie de producători piscicoli se poate alege cu 100 la sută din finanţare. Oricum ar fi, prin POP vin maxim 84.210 lei nerambursabili.

Privaţii ar putea înfiinţa şi bălţi pentru acvacultură şi cherhanale, investiţii pentru care POP asigură maxim 75 la sută din finanţare, adică 126.315 lei. Cel mult 147.367 de lei (trei sferturi din suma totală necesară) ar asigura statul pentru reabilitarea unor clădiri şi înfiinţarea de pensiuni şi 105.265 de lei pentru deschiderea unui restaurant pescăresc.

Piaţă de peşte cu şase târguri pe an

O piaţă de peşte ar urma să fie realizată cu cel mult 3,15 milioane de lei, la care s-ar adăuga încă un sfert din sumă cu titlul de cofinanţare a investitorului. În euro, echivalentul sumei nerambursabile este de 750.000 de euro, la care s-ar adăuga aproape 190.000 de euro, banii privatului, care poate fi: întreprindere mică sau mijlocie, asociaţie de pescari sau de producători piscicoli. Evident, tot în sistem de finanţare şi cofinanţare ar urma să se facă şi studiile de piaţă şi să se cumpere şi cele şase maşini necesare transportului de peşte în bune condiţii. În fiecare an ar urma ca în piaţa de peşte să se organizeze şase târguri cu specific.

Pescarul gălăţean, bun de muzeu

Statul asigură cel mult 1,68 milioane de lei pentru înfiinţarea unui muzeu pescăresc la Galaţi. Dacă investitorul ar fi o organizaţie non-guvernamentală, ar trebui să mai contribuie cu încă un sfert din finanţarea publică. Dacă ar fi instituţie sau administraţie de stat, i s-ar permite să facă muzeul doar cu banii alocaţi de stat. Clădirea poate fi construită - improbabil, cu atât de puţini bani - sau recondiţionată. În aceleaşi condiţii, prin POP se pot acorda, în aceleaşi condiţii de finanţate, cel mult 63.157 de lei pentru expoziţii muzeale piscicole permanente.

În paralel, ar trebui susţinută şi activitatea pescarilor profesionişti. Astfel, cu 63.157 de lei, plus încă un sfert din sumă contribuţie proprie, asociaţiile de pescari şi-ar putea înfiinţa un atelier de reparaţii a ehipamentelor. Alţi 210.525 de lei s-ar putea cheltui pe pontoane de acostare şi 147.367 de lei ar putea reprezenta trei sferturi din suma construcţiei a două depozite de frig pentru depozitarea temporară a peştelui.

Câţi gălăţeni ar câştiga un loc de muncă

Dacă toţi banii ar fi riguros accesaţi şi cheltuiţi, proiectele de dezvoltare a sectorului pescăresc ar urma să creeze, potrivit estimărilor Consiliului Judeţului, nu mai puţin de 193 de locuri de muncă, dintre care 106 temporare. Celelalte 87 de posturi ar urma să fie create sau menţinute, în cazul în care investitorii au deja personal pentru operaţiunile pescăreşti specifice.

Citit 2054 ori Ultima modificare Marți, 27 Noiembrie 2012 18:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.