* Ordonanţa de Urgenţă (OUG nr.36/2013) privind compensaţiile în cazul concedierilor colective încinge spiritele între patronate şi Guvern * Fondurile ar trebui orientate mai mult spre susţinerea dezvoltării mediului de afaceri şi a noilor locuri de muncă, cred patronatele
Modul de asigurare a protecţiei sociale pentru persoanele trimise în şomaj aprinde din nou spiritele între patronate şi Executiv. Mărul discordiei este Ordonanţa de Urgenţă nr.36/2013, intrată recent în vigoare, privind aplicarea în perioada 2013 – 2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.
Sub „umbrela” statului
Problema este că, în ordonanţa cu pricina, vizate sunt doar unităţile aflate sub umbrela statului, precum societăţile naţionale, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. De asemenea, pe lista potenţialilor beneficiari se află şi societăţile comerciale şi regiile autonome subordonate autorităţii administraţiei publice locale. Patronatele acuză faptul că, în mod voit, societăţile din mediul privat au fost „uitate” în materie de protecţie socială, iar statul îşi aduce aminte de ele doar atunci când este vorba de a mai introduce în plus nişte taxe şi impozite. Potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene, societăţile din mediul privat sunt, practic, discriminate în raport cu societăţile de stat. „Noi considerăm că nu este normal ca, în condiţiile în care cu toţii contribuim la fondul de şomaj şi la bugetul asigurărilor sociale, doar angajaţii din sistemul de stat să beneficieze de protecţie socială în cazul unor disponibilizări colective. Practic, societăţile şi angajaţii din mediul privat sunt discriminaţi în raport cu societăţile de stat”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Opinia acestuia este susţinută şi de rezultatele unui sondaj de opinie realizat în rândul întreprinzătorilor de CNIPMMR. Astfel, 82 la sută consideră că prevederile ordonanţei ar trebui aplicate şi în mediul privat, 9 la sută consideră că este, practic, un sistem de subvenţionare, dar 9 la sută nu neagă faptul că este vorba de măsuri necesare.
Beneficii suplimentare
Potrivit OUG nr.36/2013 angajaţii din societăţile de stat primesc, în cazul unor disponibilizări colective, de un pachet întreg de beneficii compensatorii. Pe lângă clasica indemnizaţie de şomaj, salariaţii din sistemul de stat beneficiază de plăţi compensatorii, din bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor de care ţin, dar şi de venituri în completare stabilite odată cu indemnizaţia de şomaj. În stabilirea acestui venit se ţine seama de salariul de care a beneficiat angajatul, de vechimea în muncă, iar banii sunt asiguraţi de la bugetul asigurărilor pentru şomaj. O menţiune importantă este aceea că, în cazul în care persoana în cauză se reangajează, ea va primi în continuare 50 la sută din venitul lunar în completare. „Se uită că în România există 800.000 de întreprinderi private. Toate compensaţiile merg în sistemul de stat, zilele libere în sistemul de stat, salariile cele mai mari tot în sistemul de stat. În mediul privat ajung doar taxele şi impozitele. S-a ridicat această problemă de mai multe ori inclusiv în discuţiile pe care le avem cu reprezentanţii Guvernului, dar toată lumea ridică din umeri”, a arătat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Care pe care
Pe de altă parte, potrivit unor surse din administraţia publică, prevederile ordonanţei nu pot fi extinse şi la mediul privat pentru că există riscul apariţiei unor valuri de concedieri artificiale în mediul privat sau a suportării din bani public a ineficienţei unor manageri din sistemul privat. În replică, patronatele susţin că nu degeaba se spune că „statul este cel mai prost manager”. „Ce să înţelegem de aici? Că managerii din sistemul privat sunt nişte hoţi, iar cei din sistemul de stat sunt curaţi ca lacrima? Se ştie foarte bine că sistemul clientelar politic, salariile „nesimţite” sau numirea unor directorilor sau a consiliilor de administraţie nu pe baza competenţei, ci a carnetului de partid s-a făcut în societăţile de stat, nu în societăţile private. De exemplu, uitaţi-vă ce s-a întâmplat la CFR, unde cu toţii suntem chemaţi să susţinem din bani publici hoţiile care au fost acolo! Când sistemul de stat va fi cel puţin la fel de eficient precum cel privat, atunci poate că se va putea pune problema şi la modul acesta. Iar dacă este vorba de vreun abuz, atunci legea ar trebui să-şi spună cuvântul, indiferent dacă este vorba de sistemul public sau sistemul privat”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urlor Galaţi, Marian Filimon. Patronatele mai amintesc că, în timp ce sistemul concedierilor colective a devenit un fel de obicei al casei în societăţile de stat, în mediul privat doar 9 la sută dintre întreprinderi s-a ajuns la aplicarea unui astfel de sistem. Patronatele consideră că, mai degrabă, Executivul nu cu „pericolele” din mediul privat are treabă, cât cu presiunile care vin din interior. „Dacă o întreprindere din mediul privat intră în faliment şi dă oamenii afară, nu-i interesează prea mult. Dar când cei din sistemul de stat, un sistem puternic sindicalizat în raport cu mediul privat, ameninţă că or să iasă în stradă, atunci se cedează şi creşteri de salarii, şi compensaţii, chit că rezultatele societăţilor de stat sunt, în general, mai mult decât modeste”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Soluţii pentru piaţa muncii
Reprezentanţii patronatelor atrag atenţia că problema sistemului de protecţie socială discriminatoriu în raport cu societăţile private ţine, în fapt, de un subiect mult mai amplu, respectiv cel al folosirii sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi măsurile de stimulare a noilor locuri de muncă şi menţinerea celor existente. În condiţiile în care rata de ocupare a forţei de muncă este încă una destul mică, prea puţin se face pentru dezvoltarea pieţei muncii. Astfel, potrivit sondajului CNIPMMR, doar 27 la sută dintre întreprinzători au beneficiat în ultimii ani de finanţări sau facilităţi pentru crearea de noi locuri de muncă sau pentru consolidarea celor deja existente. Este nevoie de corectarea sistemului şi, în acest sens, patronatele au înaintat Guvenului şi un set de propuneri, cu accent pe măsurile active de susţinere a întreprinderilor, fie ele de stat sau particulare, care generează locuri de muncă. Printre acestea se numără reducerea fiscalităţii asupra forţei de muncă şi reglementarea unor stimulente şi facilităţi pentru înfiinţarea de IMM-uri (credite subvenţionate, deduceri de impozite, reducerea taxelor pe perioadă determinată de timp etc.), dar şi reducerea sarcinii administrative şi simplificarea procedurilor prin care se accesează fondurile europene. De asemenea, patronatele consideră că ar fi nevoie de o mai largă susţinere a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, dar şi pentru susţinerea programelor de formare profesională a salariaţilor din IMM-uri. Nu în ultimul rând, patronatele consideră necesar un sistem de creditare stimulativ pentru investiţiile care au ca efect generarea de locuri de muncă şi susţinerea mediului de afaceri prin diversificarea formelor de finanţare a IMM-urilor şi garantare a împrumuturilor.
