Campania VL „Ei ţin Galaţiul în viaţă!”: Şantierul Naval Damen plăteşte anual taxe de 20 milioane de lei

Campania VL „Ei ţin Galaţiul în viaţă!”: Şantierul Naval Damen plăteşte anual taxe de 20 milioane de lei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Construcţia de nave a rămas unul dintre puţinii piloni ai industriei grele gălăţene În prezent, în şantierul gălăţean lucrează 1.900 de salariaţi, la care se adaugă cei aproximativ 1.200 de angajaţi ai unor subcontractori * Stabilirea zonelor de dezvoltare industrială a Galaţiului trebuie să fie o prioritate pentru aleşii locali, arată managerii Damen


Şantierul Naval Damen şi construcţiile navale reprezintă una dintre puţinele „cărţi de vizită” pe care le mai are Galaţiul la nivelul marilor companii. În 2012, SN Damen a reuşit să obţină un profit net de 35 milioane de lei, iar anul 2013 se anunţă unul cel puţin la fel de bun.

Dar asta nu înseamnă că lucrurile au stat întotdeauna pe roze. Piaţa construcţiile navale a fost printre cele mai afectate de criza economică. Perioada 2008 - 2009 a fost una dramatică, iar restrângerea comenzilor s-a soldat cu pierderi de 42 milioane de lei, respectiv 9 milioane de lei. Acest lucru s-a resimţit şi la nivelul numărului de angajaţi. Dacă în vremurile bune şantierul avea peste 3.200 de angajaţi, până în 2011 a fost forţat să coboare la mai puţin de 1.600 de persoane.

Din fericire, în ultimii trei ani şantierul a reuşit să-şi regăsească competitivitatea, atât prin diversificarea producţiei, în special pe segmentul navelor specializate, cât şi prin regândirea întregului lanţ de producţie în aşa fel încât acesta să fie mai rapid şi mai flexibil. „Au fost vremuri dificile, nu putem spune nici acum că pe piaţa navală criza a fost depăşită, dar la Galaţi lucrurile au început să meargă ceva mai bine decât în alte părţi şi asta în special pentru că am reuşit să obţinem un raport preţ-calitate bun, mai ales faţă de şantierele din Vest”, ne-a explicat directorul general al Damen Galaţi, Flemming Sorensen. Acesta a precizat că, în prezent, şantierul aplică principiul unei creşteri controlate, condiţia esenţială pentru creşterea numărului de locuri de muncă fiind menţinerea versatilităţii şi creşterea treptată a numărului de comenzi.

Cluster de firme în jurul Damen

Pe de altă parte, SN Damen nu trebuie privit doar ca un mare angajator, ci şi ca o companie care a adus şi alte firme în jurul ei, ne-a explicat, la rândul său, directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al Damen, Florin Spătaru. „Când şantierul de la Galaţi a fost preluat de grupul Damen, s-a venit cu o filozofie care în restul Europei este uzuală. Au păstrat obiectul de activitate principal - construcţia de corpuri navă, armare şi testare, iar anumite activităţi - vopsitorie, echipamente electrice, instalaţii sanitare, amenajări interioare etc. - le-au externalizat, aducând parteneri strategici, companii care împreună cu Damenul, nu numai în România, dar şi în alte ţări, colaborează încă din fază incipientă la un proiect”, ne-a explicat directorul Florin Spătaru.

În prezent, Damen lucrează în Galaţi cu o serie de subcontractori, companii de prestigiu precum Den Breejen, Eekels, Helmers, Alewijnse Marine şi nu numai, care la rândul lor au o serie de firme cu care colaborează. Astfel, Damen poate fi privit ca generator al unui cluster de firme. Mai mult, dacă iniţial subcotractorii depindeau în general de comenzile din Damen, în prezent ei şi-au diversificat activitatea, au în total peste 1.200 de angajaţi şi colaborează şi cu alte şantiere navale din ţară sau cu alte categorii de clienţi.Investiţii în noi tehnologii
Dat fiind faptul că strategia Damen se bazează pe diversificarea tipurilor de nave construite, o importanţă deosebită au proiectele de investiţii. Anual, în jur de cinci milioane de euro sunt alocaţi pentru achiziţia de noi utilaje sau tehnologii, ne-a declarat managerul Damen Galaţi, Flemming Sorensen. „Urmează, de exemplu, să achiziţionăm un transportor mobil de 360 tone, capabil să transporte bloc-secţii de navă. De asemenea, vom îmbunătăţi platformele de transport. Nu în ultimul rând, anul viitor va demara prima etapă de realizare a unei noi hale de vopsire, investiţie care va ajunge în final la 6 milioane de euro”, a precizat managerul Damen.
Taxe şi impozite la bugetele publice
Desigur, performanţele unei firme generează beneficii pentru întreaga comunitate locală. De exemplu, în cazul Şantierului Naval Damen Galaţi, valoarea taxelor şi impozitelor locale ajunge, în medie, pe an, la 2,5 milioane de lei. De asemenea, din impozitele pe salarii se mai duc la bugetele locale aproximativ 11,5 milioane de lei. Asta pentru a nu mai pune la socoteală în jur de 7 milioane de lei, impozit pe profit, care merge la bugetul central.
„Noi nu ne plângem de taxe şi impozite, nu vrem să ne lansăm într-o polemică pe această temă. Ele sunt aşa cum sunt, dar ce le-am zis întotdeauna autorităţilor publice, politicienilor, a fost să încerce să facă lucrurile mai bine, să vedem că există acel echilibru la care te-ai aştepta la început de secol XXI”, a arătat directorul general al Damen Galaţi, Flemming Sorensen. „Se pot face mai multe pentru reducerea birocraţiei. De asemenea, corupţia; nu pot să spun că ne-am confruntat forte mult cu ea, dar ea există. Şi greu nu ne este atât nouă, companiilor mari, cât mai ales companiilor mici, cu 10-12 angajaţi, care încearcă să crească şi nu reuşesc. Apoi, cred că sistemul educaţional ar trebui revitalizat şi să aducă mai mult prestigiu şcolilor profesionale. Nu în ultimul rând, infrastructura, asta nu numai pentru mediul de afaceri, ci în general pentru Galaţi”, a arătat Flemming Sorensen.
Ce lipseşte economiei Galaţiului

Una dintre marile probleme ale Galaţiului este că, în prezent, zonele de dezvoltare industrială nu sunt clar definite. „A fost o iniţiativă în Consiliul Local cu Planul de Urbanism General (PUG-ul) al Galaţiului, de stabilire a zonelor de dezvoltare industrială, zone în care ar fi trebuit să se investească pentru infrastructură, dar acesta trenează de ani de zile. Urmarea? De exemplu, în continuare, în câteva zone care iniţial au fost zone industriale se dau autorizaţii pentru case. Nu se poate aşa! Apoi, dacă cineva vrea să vină să investească în Galaţi, trebuie să-i spui că poate să investească în zona X şi zona Z, că are acces la canalizare, apă, gaze, că are drumurile care-i facilitează accesul. Nu poţi să ai dezvoltare fără să ai aceste elemente de bază! Lucrurile trebuie odată clarificate. Eu cred că Galaţiul este favorizat din punct de vedere geografic, dar ar fi păcat ca din lipsa de acţiune şi iniţiativă să ajungem o zonă defavorizată, cum sunt multe altele în România”, a punctat şi directorul Florin Spătaru.

Altfel spus, Galaţiul are nevoie să-şi definească direcţiile de dezvoltare, iar această strategie să fie vizibilă pentru toată lumea. În caz contrar, Galaţiul riscă să rămână la „periferia” economică mult şi bine.

Gălăţenii în Grupul Damen

Colaborarea dintre SC Şantierul Naval Galaţi SA şi grupul olandez Damen a început în 1994, prin subcontractarea unor lucrări. În 1999, în urma procesului de privatizare, Damen a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al şantierului. Sub titulatura de Şantierul Naval Damen Galaţi, unitatea a beneficiat de un plan investiţii şi recalibrare a portofoliului de clienţi. Şantierul gălăţean este cel mai mare la nivelul Grupului Damen, grup ce reuneşte 35 de şantiere din întreaga lume. La nivel de grup, Damen produce anual în jur de 150 de nave, cu dimensiuni şi destinaţii dintre cele mai variate.

Citit 6832 ori Ultima modificare Marți, 08 Octombrie 2013 17:59

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.