De „taxa de stâlp” nu scapă nici fermierii, nici marii jucători din industria extractivă şi nici cei din industria producţiei de energie.
Spre exemplu, agricultorii gălăţeni care deţin canale de irigaţii vor trebui să plătească, anual, către stat, un procent de 1,5 la sută din valoarea de inventar a acestor construcţii. La fel se presupune că va face Petrom pentru sondele de la Schela şi în acelaşi mod vor fi taxaţi producătorii de energie electrică eoliană, care şi-au construit (sau urmau să îşi construiască) tehnologie pentru transportul şi stocarea energiei.
Din câte se arată în textul de lege, nici Hidroelectrica n-ar scăpa de impozitarea cu 1,5 la sută pentru lacuri de acumulare şi baraje precum cel de la Movileni. Cu alte cuvinte, aproape toţi cei care au investit serios pe teritoriul judeţului nostru - de la fermier la multinaţională - vor fi forţaţi să scoată bani din buzunar ca să achite noua „taxă de stâlp” gândită de Guvern.
Ai canal, plăteşti impozit!
Parte dintre canalele de irigaţii din judeţ - cele decolmatate, de regulă - sunt administrate de fermieri. Celelalte - de cele mai multe ori necurăţate - sunt în administrarea filialei judeţene a Agenţiei pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Dar cum ţine de stat, ANIF nu plăteşte taxa de 1,5 la sută din valoarea de inventar a canelelor de irigaţii, pe care, de altfel, le administrează destul de prost. Fermierii, însă, vor plăti.
„Canalele de irigaţii nu se află în proprietatea fermierilor, ca persoane fizice, ci sunt de utilitate publică, administrate de Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Acestea din urmă au fost înfiinţate de fermieri. Impozitul se va împărţi între agricultorii care folosesc infrastructura. Cât vom plăti depinde de câţi fermieri folosesc un canal sau un pod sau altele asemenea. Spre exemplu, dacă o societate utilizează singură un pod, va trebui să plătească singură impozitul. Eu şi domnul Dediu folosim împreună un pod şi deci se va împărţi impozitul la doi. Tot noi plătim, indiferent de forma dată taxei şi de modul de aplicare. Evident, vorbim aici despre cele câteva OUAI-uri care chiar îşi achită obligaţiile, nu despre cele care, orice le-ai face, nu plătesc”, ne-a declarat administratorul societăţii SC DruAgro SRL, Ştefan Druică.
De altfel, impozitarea platformelor de încărcare şi a pistelor îi va lovi pe cei mai mulţi dintre fermierii care au investit în fermele lor şi şi-au creat infrastructură modernă.
Şi construcţiile piscicole se impozitează
Cei mai mulţi dintre administratorii de bălţi din judeţul nostru au luat în concesiune luciul de apă, aşa că aici investiţia lor n-ar trebui să cadă sub incidenţa taxării proaspăt impuse de Guvern. Se va percepe, însă, procent din alte construcţii din ferma piscicolă, cum ar fi jgheburile.
„Avem staţie de pompare, dar canale între bălţi, care sunt într-adevăr construcţii speciale, nu. Nu ne-a spus nimeni că ar trebui să plătim un nou impozit. Oricum ar fi, acest procent de 1,5 la sută mi se pare foarte mare. Se ajunge la o sumă greu de suportat, mai ales că piscicultura nu este, în prezent, o afacere profitabilă”, ne-a declarat Ionuţ Mihalache, administratorul bălţii Mălina.
„Noi avem luciu de apă în concesiune. Nimeni nu ne-a informat cu privire la acest impozit, până la acest moment”, ne-a spus şi administatorul bălţii Lozova, Dumitru Popa.
Taxăm banii din vânt, din pământ şi din apă
Petrom, parte a grupului OMV, nu a răspuns solicitării "Vieţii libere" cu privire la poziţia companiei în raport cu introducerea noului impozit. Totuşi, cu doar câteva zile înainte, directorului grupului austriac de petrol şi gaze, David Davies, luase poziţie, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Viena, împotriva strategiei de impozitare a Guvernului de la Bucureşti. "Cine impune un impozit mare pe infrastructura extractivă nu se arată chiar interesat de susţinerea investiţiilor străine", este de părere Davies.
Hidroelectrica va trebui să vireze, anul viitor, la bugetul statului, circa 40 de milioane de euro în plus pentru a-şi achita taxele pe construcţii speciale, la nivel naţional, susţine Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Borza consideră că este "o măsură corectă", însă "momentul este prost ales" pentru introducerea unui astfel de impozit. ”Aceasta suprataxare va afecta listarea Hidroelectrica (...) Tot statul va ieşi prost, va pierde câteva zeci de milioane de euro la listare", a spus Borza. Declaraţia vine în contextul în care compania urmează să fie listată pe bursă în iulie 2014, conform angajamentelor luate în fata FMI.
Producătorii de energie electrică eoliană - deşi câştigă bine vânzând pe piaţa liberă - vor fi de asemenea nevoiţi să plătească sume importante pentru infrastructura creată în scopul de a transporta energia creată de turbinele eoliene şi de panourile fotovoltaice până la posturile de transformare şi apoi până la centrale.
Se vor reduce investiţiile
Investitorii români n-au primit, încă, date concrete cu privire la ce li se va impozita şi ce nu. Multinaţionalele, însă, şi-au creat deja o idee cu privire la cheltuielile suplimentare pe care trebuie să le suporte.
"Este un semnal prost pentru investiţii. Practic te determină să nu mai investeşti. Va avea un impact negativ asupra profitabilităţii Petrom şi a capacităţii de a investi. Unele proiecte de investiţii vor pica sub pragul de rentabilitate, pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5 la sută. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijoraţi. Ne va afecta abilitatea de a investi", a spus, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Viena, David Davies, directorul financiar al grupului OMV.
"Până la acest moment, nu ne-a anunţat nimeni că ar trebui să plătim vreun nou impozit. Dar nu-i târziu, dacă ne bazăm pe felul în care se fac lucrurile la noi", ne-a declarat administratorul bălţii Mălina, ing. Ionuţ Mihalache.
"La mine, din câte ştiu, se impozita suprafaţa ca teren agricol, chiar dacă eu construisem balta. Asta a fost ultima dată când am verificat, nu ştiu ce s-a mai întâmplat între timp. Voi mai verifica. Nu mi-a spus nimeni, până acum, că va trebui să plătesc un nou impozit", a precizat Viorel Ciomaga, administratorul complexului "La Salcâmi", din apropiere de Zătun.
