* Cu o cifră de afaceri de 8,8 milioane de lei şi 400 de angajaţi, compania gălăţeană lucrează în lohn pentru marile lanţuri de magazine * Investiţii de cinci milioane de euro pentru o fabrică de confecţii modernă * Costurile cu forţa de muncă şi creşterea preţurilor la utilităţi, frână în dezvoltare
Specializată pe producţia de confecţii în sistem lohn, firma gălăţeană Cozamin a devenit una dintre cele mai puternice în domeniu, având colaborări cu toate marile case de modă europene, produsele „made in Galaţi” fiind vândute sub mărci prestigioase în marile magazine ale lumii. În prezent, firma are 400 de salariaţi şi produce pe lună, în medie, în jur de 200.000 de articole de îmbrăcăminte sub mărci celebre, dar are planuri de extindere inclusiv prin lansarea unui brand propriu.
De două decenii în domeniul confecţiilor
Fondată în 1993 de Costică Caloian, compania Cozamin a plecat la drum doar cu trei angajate, primele produse fiind… garniturile de pat. „Am dezvoltat această afacere şi am ajuns cam la 40 de muncitori. Apoi, prin '94-'95, a venit o firmă din Italia care vindea utilaje, dar care mi-a spus că, odată cu utilajele, poate să îmi vină şi cu un client. Şi aşa am început să producem în sistem lohn costume de baie. Practic, din acel moment am început să producem aproape exclusiv pentru export”, ne-a declarat managerul Cozamin, Costică Caloian.
Acesta consideră că principalul avantaj competitiv pe piaţă al companiei pe care o conduce a fost flexibilitatea şi capacitatea de a schimba rapid procesul tehnologic, în funcţie de cerinţele clientului şi a produselor care se cereau executate. Extinderea companiei a impus şi realizarea unui spaţiu de producţie modern. Astfel, o primă hală a fabricii de confecţii a fost construită la ieşirea din oraş (str. Galaţi nr. 1), unitate care are în prezent 400 de angajaţi, majoritatea femei.
Evoluţia afacerii
Pentru asigurarea unui standard ridicat atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, cât şi a mediului de lucru, în dezvoltarea Cozamin s-au investit în cei aproape 20 de activitate peste cinci milioane de euro. Hala de producţie a fost construită de la zero, după cele mai noi norme în domeniu, iar echipamentele achiziţionate au fost de ultimă generaţie, de fabricaţie germană sau japoneză.
Chiar dacă în prezent compania a ajuns la o cifră de afaceri destul de consistentă, respectiv 8,8 milioane de lei în 2012, Costică Caloan nu ezită să mărturisească faptul că a avut perioade în care compania a trecut prin perioade foarte dificile, chiar critice. „Cea mai grea situaţie prin care am trecut a fost în urmă cu trei, patru ani, când pe piaţa valutară „a căzut” euro. Aveam contracte pe un an de zile, dar din cauza diferenţelor de curs pierdeam 1,5 miliarde de lei (vechi) pe lună. Am fost nevoiţi să lucrăm în pierdere, numai ca să nu ne pierdem clienţii şi pentru a putea să menţinem angajaţii. În fine, intrasem în picaj din cauza datoriilor, dar din fericire am reuşit, chiar dacă unele dintre efecte se mai resimt şi azi, să ne redresăm şi să păstrăm şi clienţii, şi locurile de muncă”, ne-a declarat managerul Cozamin. Acesta întrevede chiar o perioadă de îmbunătăţire a situaţiei de la un sezon la altul, seriozitatea dovedită chiar şi în perioade critice fiind o garanţie pentru obţinerea de noi comenzi şi în viitor.
De ce în sistem lohn
Desigur, o întrebare pe care şi-ar putea-o pune cineva ar fi de ce o firmă ar prefera să lucreze în sistem lohn şi nu să-şi dezvolte propriile branduri. După cum ne mărturiseşte managerul Cozamin, pentru compania gălăţeană sistemul lohn este „un rău necesar”. „Asta pentru că un ciclu de rotaţie bani-marfă-bani, dacă ar fi să dezvoltăm noi un produs ar fi între şase luni, un an de zile; adică de când investeşti în ţesătură şi până când încasezi banii, pentru că întotdeauna trebuie să lucrezi contrasezon. Pe când la lohn, dacă livrez marfa astăzi, peste o săptămână încasez banii”, explică Costică Caloian.
Un dezavantaj ar fi, poate acela, că în lohn veniturile efective care intră companie sunt mai degrabă strict legate de aportul manoperei, chiar dacă un produs realizat la Galaţi se poate vinde efectiv în magazine şi cu preţuri de trei, patru ori mai mari decât cele cu care ies de pe poarta fabricii.
„O altă problemă în cazul industriei textile este aceea că, oricât de performante ar fi utilajele, tot este nevoie de un număr mare de lucrătoare, ceea ce desigur înseamnă cheltuieli mai mari cu forţa de muncă şi implicit cheltuieli mai mari în realizarea unui produs. Din cauza aceasta, şi salariile în domeniul confecţiilor sunt în general mai mici decât în alte domenii”, a arătat managerul Cozamin, acesta precizând că, în prezent, salariul mediu în fabrica de confecţii este în jurul a 1.000 - 1.200 lei, fiind însă practicat un sistem de acord care să asigure venituri mai mari celor care lucrează mai bine.
Planuri de viitor
Ca planuri de viitor, principalul obiectiv al Cozamin este dublarea capacităţii de producţie. „Ne dorim ca în final să putem creşte şi numărul de locuri de muncă la 1.500, însă totul va fi etapizat. Vreau să mă dezvolt şi mă dezvolt în continuare, dar este foarte dificil să faci împrumuturi la bănci pentru că trebuie să ai garanţii materiale… Dar dorim să valorificăm şi alte nişe de dezvoltare, precum dezvoltarea unui brand propriu - L.E.Senses - şi deschiderea unui magazin cu vânzare la preţuri de fabrică. Nu în ultimul rând, dorim să deschidem aici şi o grădiniţă, pentru a veni în ajutorul angajatelor noastre care au copii”, a declarat managerul Cozamin. Acesta a precizat că o parte dintre obiective se află deja în curs de autorizare.
Taxele gripează producţia
În ceea ce priveşte taxele şi impozitele, sumele pe care Cozamin le are de achitat nu sunt deloc de neglijat. „Cele mai mari taxe sunt cele privind forţa de muncă, iar din acest punct de vedere merg la stat, sub formă de taxe şi impozite, în jur de 2-3 miliarde de lei vechi pe lună. Problema este că, în continuare, taxele se măresc şi devin tot mai multe, ceea ce-i afectează pe cei care respectă regulile. Poate că ar trebui făcut mai mult în a scoate la lumină economia subterană şi mai puţin a introduce noi taxe”, apreciază Costică Caloian.
În ceea ce priveşte strict mediul de afaceri gălăţean, un fapt pozitiv, în opinia managerului Cozamin, este acela că autorităţile locale au devenit mai receptive la nevoile mediului de afaceri. „Cred că tot mai multă lume înţelege că un mediu de afaceri puternic înseamnă beneficii pentru întreaga comunitate”, precizează Costică Caloian. În opinia sa, principalele direcţii de dezvoltare ar trebuie să vizeze sectorul productiv şi cel al serviciilor, acestea din urmă fiind, de altfel, măsura pentru gradul de dezvoltare al unei comunităţi.
Moda fără frontiere
Printre clienţii fabricii de confecţii Cozamin se numără unii dintre cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte din Europa. Astfel, principalii clienţi sunt grupul Inditex (Spania), deţinător al unor mărci precum Zara, Stradivarius, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, grupul Arcadia (Marea Britanie), ce deţine mărci precum TopShop, „Dorothy Perkins” sau Wallis, precum şi grupul italian Benetton.
În portofoliul companiei gălăţene se află inclusiv fabricarea unor echipamente sportive, precum cele pentru celebrele echipe de fotbal AC Milan şi Juventus Torino. „Principalele atuuri ale noastre, inclusiv faţă de concurenţa din ţările asiatice, este că ne menţinem calitatea în realizarea produselor şi suntem serioşi în respectarea termenilor de livrare”, a arătat managerul Cozamin, Costică Caloian.
Acesta a precizat că fabrica de confecţii gălăţeană doreşte să-şi dezvolte şi un brand propriu - L.E.Senses - inclusiv prin dezvoltarea unei reţele de magazine. „Aceasta este un proiect de care se ocupă fiul meu, Cosmin, şi sper că produsele noastre vor avea un succes la fel de mare precum cel pe care îl avem cu brandurile străine”, ne-a declarat managerul Cozamin.
