* Galaţiul face parte din judeţele care ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma propunerii de reeşalonare a creditelor populaţiei * Restanţele au crescut înfiorător în ultimii cinci ani: de la 87 de milioane în 2008 la 820 de milioane în 2013, adică de aproape zece ori
Gălăţenii sunt cu adevărat împovăraţi şi au nevoie ca de aer de schema fiscală de reeşalonare a creditelor populaţiei. Cel puţin aşa arată datele oficiale ale Băncii Naţionale a României (BNR), de unde rezultă că populaţia judeţului nostru avea în luna decembrie restanţe la credite în valoare totală de aproape 820 de milioane de lei, suma cuprinzând atât restanţele la creditele în lei, cât şi pe cele la creditele în valută. Mai mult, creditele restante reprezintă aproape 21 la sută din valoarea totală a creditelor contractate de gălăţeni (3.900 de milioane de lei), ceea ce înseamnă că băncile îşi recuperează (la timp) doar 80 la sută din valoarea ratelor.
În vârful ierarhiei datornicilor
Situaţia judeţului Galaţi este una dintre cele mai proaste la nivel naţional, procentul restanţelor din valoarea totală a creditelor fiind cu 6 la sută mai mare în Galaţi faţă de media naţională. Dacă în Galaţi procentul creditelor restante din valoarea totală a creditelor este de 21 la sută, la nivelul întregii ţări acest procent este de numai 14 la sută. În orice caz, Galaţiul a fost mereu în topul datornicilor la nivel naţional. În acest moment, judeţul este pe locul al cincilea în ţară în ce priveşte datoriile restante la bănci, doar Sălaj (28 la sută), Suceava (22 la sută), Vâlcea (22 la sută) şi Bistriţa-Năsăud (21,5 la sută) fiind peste noi la acest capitol.
Valoarea restanţelor a crescut de zece ori
Cu adevărat alarmant este, însă, felul în care a crescut valoarea restanţelor în ultimii ani. Dacă în urmă cu cinci ani, în luna decembrie 2008, valoarea totală a restanţelor pe care le aveau gălăţenii la bănci era de numai 87 de milioane de lei, în prezent restanţele cumulate reprezintă 820 de milioane de lei, adică o creştere de aproape zece ori. Asta în condiţiile în care suma totală pe care gălăţenii o aveau împrumutată de la bănci în 2008 (4.100 de milioane de lei) era cu 200 de milioane de lei mai mare decât suma de acum (3.900 de milioane de lei). Cu alte cuvinte, deşi sumele împrumutate de la bănci au scăzut uşor, sumele restante au înregistrat o creştere de o mie la sută. În prezent, creditele de consum contractate de gălăţeni sunt mai mari decât cele pentru locuinţe, raportul fiind de aproximativ 60 la 40 de procente în favoarea creditelor de nevoie personale.
Ce presupune schema de reeşalonare
În aceste condiţii, propunerea Guvernului de a acorda un sprijin pentru cei cocoşaţi de credite pare să vină mănuşă Galaţiului. Pe scurt, schema propusă de Executiv prevede o înjumătăţire a ratelor pe care populaţia le are la bănci în următorii doi ani, urmată de o serie de facilităţi la plata impozitului pe venit cu o valoare cuprinsă între 250 şi 350 de lei, suma nefiind deocamdată convenită. Restructurarea creditelor trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. Din acest punct de vedere, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricţionează modalităţile de restructurare pe care le practică băncile. În schimb, îi poate stimula pe datornici să ajungă la zi cu ratele pentru a beneficia de program.
Rate înjumătăţite, dar nu cu mai mult de 500 de lei
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. "Doar principalul se înjumătăţeşte, nu şi dobânda, pentru că rata acesteia e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral", a precizat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată, adică cel mult doi ani.
Ponta: "Practic, jumătate din rată va fi amânată"
Reprezentanţii Guvernului susţin că măsura este agreată cu Fondul Monetar Internaţional şi va fi adoptată prin ordonanţă, urmând să fie aplicată tuturor creditelor contractate de persoane fizice, salariaţi sau pensionari. "Condiţia este ca aceste persoane să aibă un venit lunar mai mic sau cel mult egal cu salariul mediu net, de 1.610 lei, şi să nu aibă restanţe mai vechi de 90 zile la creditele bancare. Este vorba de înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 500 lei pe lună. Este un credit fiscal acordat de stat pentru a acoperi creşterea dobânzii pentru cei doi ani de scădere a ratei (...) Practic, jumătate din rata pe care o plătesc va fi amânată - cei care au 800 lei rată vor plăti doar 400 lei, restul de 400 lei se amână pe doi ani, iar statul va suporta diferenţa, pe baza unui credit fiscal, din impozitul pe venit, după ce se termină cei doi ani", a declarat premerul Victor Ponta, citat de Mediafax. Acesta a mai precizat că măsura presupune ca numai în acest an să fie disponibilizate aproape 4 miliarde lei din partea băncilor pentru persoanele fizice. Şeful Guvernului a apreciat că această măsură va permite "o creştere moderată, dar importantă" a consumului.
Reeşalonarea, motiv de dispută politică
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că măsura privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată în USL, declaraţie sa fiind în contradicţie cu cea a premierului Victor Ponta, care a susţinut că acest lucru s-a discutat în USL duminică seară. "Măsura privind reeşalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după şedinţa CSAT", a precizat Ponta. "Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI", a declarat Crin Antonescu. Surse din Uniune au declarat anterior pentru Mediafax că măsura anunţată de Guvern, în urma negocierilor cu reprezentanţii FMI, de reeşalonare a creditelor la bănci nu a fost discutată la nivelul USL.
UDMR propune modelul maghiar: credite convertite în lei
Aproape în acelaşi timp cu propunerea Guvernului de reeşalonare a creditelor populaţiei, a mai apărut un proiect, de data aceasta de lege, menit să îi ajute pe cei care nu mai suportă ratele la bănci. Deputatul UDMR Attila Cseke (foto) a criticat proiectul privind înjumătăţirea ratelor la credite, iniţiat de Guvernul Ponta, despre care spune că nu îi ajută pe cei care au cu adevărat probleme la rambursarea banilor şi a venit cu o iniţiativă proprie pentru a-i sprijini pe cei cu credite în valută, care se bazează pe modelul maghiar. Potrivit proiectului, împrumutul în valută poate fi transformat în credit în moneda națională, la cursul de schimb din momentul contractării. Attila Cseke este de părere că prin înjumătăţirea ratei timp de doi ani guvernul îi ajută tocmai pe cei care nu au nevoie, adică persoanele care nu au restanţe mai vechi de 90 de zile.
Pentru cei cu credite în valută, UDMR are o altă soluţie, pe care o susţine încă de anul trecut. "Noi propunem posibilitatea convertirii, la cererea cetăţeanului, dar cu obligarea băncii să se conformeze, a contractului de credit în valută, într-un contract de credit în lei, la valoarea, la cursul de schimb valutar de la data contractării", a detaliat Attila Cseke.
O lege similară a fost introdusă cu doi ani în urmă în Ungaria, unde statul a obligat băncile să recalculeze ratele potrivit unui curs prestabilit. Pentru că s-au opus, bancherii au fost amendaţi de Consiliul Concurenţei. Reprezentantul în România al unei bănci maghiare spune că nici propunerea Guvernului, dar nici iniţiativa UDMR nu au fost discutate cu specialiştii din sistemul bancar.
