* S-a readus în discuţie subiectul introducerea unui impozit diferenţiat la salarii, având cote de 8, 12 şi 16 la sută * Strategie fiscal-bugetară modificată după cum bate vântul politic * În condiţiile în care veniturile la bugetul de stat scad, cine achită „nota de plată”?
Ideea renunţării la cota unică şi introducerea unor cote progresive de impozitare pentru veniturile salariale a fost readusă în discuţie în ultima şedinţă a Guvernului. Astfel, în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014 – 2016, recent postată pe site-ul Ministerului Finanţelor, se arată că se intenţionează „introducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote 8 la sută, 12 la sută şi 16 la sută ce vor putea fi stabilite pe grile de venit, precum şi reducerea semnificativă a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014”. Subiectul a fost relansat într-o perioadă în care tensiunile din arcul guvernamental par a se acumula, nefiind exclusă chiar o rupere a USL în condiţiile în care vibraţia electorală a alegerilor europarlamentare şi a celor prezidenţiale devine din ce în ce mai puternică.
Context politic tensionat
În principiu, ideea introducerii unor cote progresive de impozitare, cu prag maxim de până în 16 la sută, a fost una dintre promisiunile cu care USL a câştigat alegerile parlamentare din 2012, dar nu este un secret că impozitarea diferenţiată este o măsură dorită mai mult de PSD şi mai puţin de PNL, acesta din urmă fiind mai degrabă un susţinător al cotei unice de impozitare.
Deşi subiectul apărea în Programul de Guvernare, el nu era menţionat iniţial în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014 – 2016, dar a reapărut la sfârşitul anului trecut, când la conducerea Ministerului Finanţelor se afla Daniel Chiţoiu, un ministru liberal, căruia i se impută însă că e mai apropiat de PSD decât ar trebui… De altfel, Chiţoiu se numără printre miniştri puşi de conducerea PNL pe lista de remaniere, acesta urmând a fi înlocuit de Eugen Nicolăescu. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, i-a cerut într-un mod expres viitorului ministru al Finanţelor ca reducerea CAS şi introducerea impozitului pe profit, măsuri dorite de liberali pentru stimularea mediului de afaceri, „să devină rapid realitate”, nu s-a pomenit însă nimic de vreo cotă progresivă de impozitare. A adus-o însă în discuţie premierul Victor Ponta, într-un moment în care negocierile dintre PSD şi PNL privind modificarea structurii Guvernului stagnează. Pus în faţa acestor declaraţii, Eugen Nicolăescu a arătat că „informaţiile apărute cu privire la introducerea impozitului diferenţiat nu reprezintă un motiv de alarmare la nivelul opiniei publice”, fiind de asemenea amintit Programul de guvernare asumat de USL. Ceea ce se spune mai rar este că atât Programul de guvernare, cât şi Strategia fiscal-bugetară sunt documente cu caracter politic şi nu oferă, de fapt, nicio garanţie că ele vor fi şi puse în practică. Pot fi însă folosite ca instrumente electorale sau de negociere între partide.
Argumente pro şi contra
Dincolo de substratul unor declaraţii, posibilitatea introducerii unor măsuri cu caracter economic agită apele şi în mediul de afaceri, întrebarea fiind în ce măsură pot fi ele puse în practică şi care ar putea fi efectele acestora. Sunt, deopotrivă argumente pro şi contra, dar organisme precum Camera Consultanţilor Fiscali avertizează că oportunitatea renunţării la cota unică de impozitare şi introducerea unei grile de impozitare diferenţiate trebuie să ţină cont şi de factori precum Produsul Intern Brut (PIB), volumul investiţiilor din economie, numărul de locuri de muncă, nivelul salarizării, puterea de cumpărare etc.
În opinia susţinătorilor impozitului progresiv la salarii, principalele avantaje ar fi că s-ar diminua nemulţumirea socială, s-ar acorda un sprijin persoanelor cu venituri mici, s-ar stimula şi anumite segmente ale consumului. Aceasta este şi opinia preşedintelui Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi, Ion Mocanu: „Impozitarea ar pleca de la actualul prag, de 16 la sută, în jos, deci nu s-ar lua mai mult de la unii decât se ia în prezent. Desigur, dacă punem problema în context politic, se pot spune multe. Dar, la modul practic, introducerea unei astfel de măsuri ar avantaja o bună parte a salariaţilor, ar rămâne cu mai mulţi bani în buzunar”.
De partea cealaltă, opozanţii impozitului progresiv amintesc faptul că prin cota unică s-a descurajat căutarea de soluţii de evitare a plăţii impozitelor, a simplificat sistemul fiscal şi pentru contribuabili şi pentru autorităţile fiscale, a fost şi un factor important pentru atragerea investiţiilor străine. Unele studii evidenţiază şi faptul că, în ciuda unor aparente beneficii pe termen scurt pentru anumite categorii sociale, pe termen mediu şi lung, taxarea progresivă nu duce la diminuarea inegalităţilor financiare. Nu în ultimul rând, chiar plecând de la actualul prag de 16 la sută, concentrarea poverii fiscale asupra celor care creează valoare nu poate fi benefică pentru stimularea muncii şi creşterea competitivităţii economice. Aceasta este şi opinia preşedintelui Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon: „Ce facem, tot pe cel mai performant îl impozităm? Opiniile sunt în general destul de împărţite şi adevărul că am fost „băgaţi în ceaţă”, pentru că se vorbeşte de nişte măsuri, dar nu s-a făcut nici un fel de studiu de impact al acestora. De exemplu, în condiţiile în care, din cauza lipsurilor bugetare, până acum s-au tot introdus taxe şi impozite, cum se vor compensa scăderile la bugetul de stat care vor rezulta în urma introducerii acestei impozitări diferenţiate?”
Strategie economică sau populism?
În fapt, principala temere a mediului economic este că o eventuală introducere a impozitului diferenţiat să nu fie însoţită de introducerea unor alte taxe sau impozite, mai mult sau mai puţin vizibile, aşa cum s-a întâmplat până în prezent. De altfel, potrivit Strategiei fiscal-bugetare se exclude o scădere a veniturilor, precizându-se că „prin măsurile ce vor fi întreprinse vor avea un impact bugetar neutru”. Dat fiind faptul că, la nivel naţional, peste 51 la sută dintre salariaţi aveau un venit lunar brut de până la 1.500 de lei, iar din iulie salariul minim este proiectat să ajungă la 900 lei, concluzia ar fi că, în funcţie de cât de mare va fi reducerea de impozite şi la ce praguri anume va fi fixată, încasările la buget ar putea scădea cu o sumă ce ar putea să ajungă până la 1,7 miliarde de lei. Sumă care, desigur, va trebui acoperită din altă parte. O soluţie ar fi raţionalizarea cheltuielilor din sistemul public, dar acesta este o minune care nu are şanse să se realizeze prea curând. În această situaţie, n-ar fi exclus ca mediul privat să fie cel chemat să acopere „nota de plată” pentru „generozitatea” guvernanţilor. Nu ar fi nici pentru prima, nici pentru ultima dată.
Măsuri de stimulare, după buget
Strategia fiscal-bugetară este un document de politică publică elaborat în baza prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010 cu modificările şi completările ulterioare, prin care sunt asumate principalele politici fiscal - bugetare, priorităţi şi ţinte pe termen mediu, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor. Măsurile privind introducerea impozitului diferenţiat şi reducerea CAS cu cinci la sută se regăsesc la Capitolul 3.1.2 “Măsuri fiscale şi tendinţe ale principalelor taxe şi impozite” în tabelul intitulat “Tendinţe ale principalelor taxe şi impozite pe orizontul 2014-2017”.
Reducerea TVA, sublimă, dar nu se ştie când
În Strategia fiscal-bugetară 2014 – 2016 una dintre măsurile despre care se spune că ar fi avute în vedere de guvern se numără şi reducerea cotei standard a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), dar fără a se spune cu cât şi de când. Măsura apare la secţiunea „Tendinţe ale principalelor taxe şi impozite pe orizontul 2014 – 2017”, se vine însă cu precizarea că analizarea posibilităţii de reducere a TVA se va face „pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare”. După cum se ştie, TVA a crescut de la 19 la 24 la sută în 2010, pe fondul acutizării efectelor crizei economice inclusiv la nivelul încasărilor bugetare. Mediul de afaceri gălăţean este sceptic că TVA va fi redus prea curând. „Încasările din TVA sunt o sursă prea importantă pentru buget pentru a se atinge cineva de ea”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. La rândul său, preşedintele CCIA Galaţi, Ion Mocanu, consideră că, probabil, „în perioada următoare nu se va vorbi de reducerea TVA, dar are şanse să devină subiect de campanie electorală la viitoarele alegeri parlamentare, din 2016”.
