* Într-o scrisoare deschisă adresată Preşedinţiei, Parlamentului, FMI şi Comisiei Europeană, ArcelorMittal avertizează asupra „consecinţelor ireparabile” pe care le-ar putea avea "povara costurilor uriaşe şi artificiale" din domeniul energiei * Dezindustrializarea României s-ar solda cu un val de şomaj fără precedent
Dacă România nu va implementa rapid măsuri substanţiale pentru rezolvarea situaţiei din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, riscul relocării unor mari companii, inclusiv ArcelorMittal Galaţi, se va transforma, în scurt timp, în realitate, se arată într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor statului de asociaţia marilor consumatori de energie, federaţii patronale şi federaţii sindicale. Semnatarii acuză „povara costurilor uriaşe şi artificiale” din domeniul energiei, care ameninţă „cu consecinţe ireparabile” importante sectoare ale economiei, precum metalurgia, chimia şi petrochimia.
"În ciuda aşa-zisei strategii publice de axare pe industria naţională, ca motor al creşterii economice, ne aflăm, acum, într-o situaţie disperată. Distorsiunile provenite de la politicile privind electricitatea şi gazele naturale, care au continuat în ultimul an, au avut un impact negativ semnificativ asupra competitivităţii industriilor energo-intensive din România şi, în cele din urmă, asupra sustenabilităţii şi a viitorului acestor industrii”, se precizează în document, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu, confirmând faptul că printre semnatarii scrisorii se numără şi compania pe care o reprezintă.
Liberalizare fără alternative
În scrisoare se arată că aşa-zisa liberalizare a gazelor nu a însemnat decât o creştere artficială a preţului. Mai mult, se atrage atenţia că liberalizarea pieţei gazelor a rămas un proiect pur teoretic, atât timp cât îi lipseşte o componentă fundamentală: posibilitatea reală de a alege furnizorul. "În realitate, acest proiect nu face decât să alinieze preţul gazului din producţia internă la cel de import, fără să le ofere consumatorilor posibilitatea alegerii furnizorului. În schimb, conduce la o creştere de circa 160 la sută a preţului gazului din producţia internă, ceea ce înseamnă o majorare a facturii de peste 70 la sută, în mai puţin de doi ani. Nicio companie nu poate suporta o asemenea scumpire”, se arată în scrisoarea deschisă.
În această situaţie, companiile precum ArcelorMittal sunt nevoite să cumpere gazul de la un singur furnizor, la preţuri mult peste cele plătite de competitorii din regiunea Mării Negre. „Piaţa gazelor naturale, aşa cum este ea acum, nu numai că nu favorizează competiţia, dar ne pune într-o situaţie critică”, avertizează semnatarii, apreciind că, pentru evitarea unui dezastru în economie, este necesară instituirea unei perioade de tranziţie, în conformitate cu reglementările UE, până când vor fi întrunite condiţiile pentru o piaţă liberă şi competitivă.
Energia verde umflă preţurile
Un alt aspect semnalat în scrisoare este acela că procesul subvenţionării energiei regenerabile, care a crescut exploziv într-o perioadă scurtă de timp, nu este implementat şi administrat într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, făcând ca industria din România să devină tot mai puţin competitivă. „Presupunerea conform căreia energia verde ar duce la o scădere a preţurilor energiei s-a dovedit falsă, luând în considerare că preţul mediu de piaţă pentru un MWh este mai mare comparativ cu anul trecut, faţă de cel al competitorilor noştri, atât din Uniunea Europeană, cât şi din regiunea Mării Negre. Consumatorii industriali au plătit, în 2013, cu 21 la sută mai mult pentru fiecare MWh, comparativ cu 2010. În plus, companiile din România au un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii lor plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în Statele Unite ale Americii. În România, peste 30 de dolari/MWh din preţul energiei electrice reprezinţă exclusiv subvenţii, precum eco-taxele pentru energia regenerabilă şi pentru cogenerare, tarife de transport şi de infrastructură”, se arată în document.
Consecinţele dezindustrializării
Atât reprezentanţii marilor companii consumatoare de energie, cât şi reprezentanţii asociaţiilor patronale şi sindicale arată că, deşi dezvoltarea energiei regenerabile este importantă, acest lucru nu trebuie să se facă prin inducerea unui sistem de subvenţii care să dezechilibreze celelalte ramuri economice. „Industrii care au investit peste 10 miliarde de euro în economia românească şi care angajează peste 500.000 de oameni sunt obligate să sprijine sectoare care creează cel mult 4.000 de locuri de muncă. Vrem să subliniem că un asemenea model va duce, într-o perioadă foarte scurtă de timp, la relocarea industriei către economii mai prietenoase, lăsând în urmă sute de mii de şomeri români şi pierderea atractivităţii ţării pentru investitori”, avertizează reprezentanţii marilor companii. Aceştia precizează că, în conformitate cu normele europene, există posibilitatea ca statele membre să ofere exceptări de la plata eco-taxelor de 80-85 la sută, ca parte a programului de reindustrializare a Europei.
„Consumatorii industriali de energie nu trebuie pedepsiţi pentru că vor să îşi dezvolte afacerile în România şi nu ar trebui să plătească mai mult decât este corect pentru energiile verzi sau pentru gaz. România trebuie să se alinieze la actualele tendinţe din Uniunea Europeană şi din întreaga lume şi să se concentreze pe viitorul economiei pe termen lung, oferind industriilor locale un tratament corect, care să vină în sprijinul competitivităţii”, se mai arată în Scrisoarea deschisă.
Prin urmare, în opinia marilor companii consumatoare de energie, "se impun măsuri urgente” din partea autorităţilor statului pentru salvarea companiilor industriale din România. Altfel, „în următoarele câteva luni, ne vom confrunta cu o închidere masivă a unor sectoare de producţie şi cu reducerea generală a activităţii companiilor industriale”.
Semnatarii scrisorii deschise
Scrisoare este adresată din partea membrilor Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), a Confederaţiei Patronale din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (Conpirom), a altor federaţii patronale, a Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA şi a federaţiilor membre din industria metalurgică, chimie şi petrochimie, organizaţii care reprezintă peste 500.000 de angajaţi şi 3.500 de companii din România. Scrisoarea este adresată Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ANRE, reprezentaţilor FMI şi ai Comisiei Europene.
