* Contec Foods nu este astăzi doar cel mai mare angajator din Tecuci, ci şi unul dintre cei mai mari din judeţ, asigurând locuri de muncă pentru 475 de persoane * Fabrica are de lucru mai mult ca niciodată - s-a optat pentru flux continuu şi crearea unei game de peste 250 de produse
Drumul pe care l-a parcurs Contec Foods Tecuci de la abandon total la ocuparea unui loc de top în rândul firmelor de profil din ţară n-a fost nici scurt, nici uşor, nici ieftin. A meritat, însă. În 2013, fabrica a avut o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro. După anul 2000 - în urma trecerii din comunism în capitalism şi a unor încercări de privatizare care au avut rezultate catastrofale - fosta fabrică de conserve părea condamnată să rămână, pentru totdeauna, doar fier vechi.
A fost cumpărată la licitaţie, de la AVAB, de grupul Marathon. Oamenii de afaceri care controlează, din acel moment, fabrica tecuceană - Levent Atin şi Aifun Suliman - n-au lăsat-o să se scufunde, ci au adus-o la poziţia de top de astăzi.
Detalii ne-au fost oferite de vicepreşedintele Contec, Vicenţiu Bercescu.
Ce produse se fabrică la Tecuci
Pe poarta Contecului ies circa 250 de tipuri de produse, iar printre brandurile proprii fabricii se numără unele pe care le vedem des la raft: Olympia, Winmark, Daria, Deli, Ready to Eat şi Picnic Chef. Se fac aici de toate - conserve de legume, pastă de tomate, muştar, borş, carne pentru chebab, gemuri, mâncare gătită conservată şi câte şi mai câte.
"Producem alimentele care se vând sub mărcile noastre proprii, în toate marile lanţuri de magazine. Dar lucrăm, spre exemplu, şi cu fast-fooduri cunoscute în lumea întreagă. Facem sosul cu usturoi pentru KFC. Or, dumnealor sunt prezenţi la nivel mondial, nu fac compromisuri la calitate, aşa că nici noi nu putem face astfel de compromisuri", ne spune Vincenţiu Bercescu.
În aripa administrativă a Contec Foods, există o expoziţie cu produsele de top şi cu diplomele de recunoaştere a calităţii acestora.
Istoria fabricii
"Fabrica de conserve de la Tecuci - cea care acum poartă numele de Contec Foods - a fost construită în 1953, pe o suprafaţă de nu mai puţin de 17 hectare. În 1990, mai erau în picioare construcţii pe o suprafaţă de şase hectare. Până în 1989, fabrica avusese în funcţiune o linie dublă internă de cale ferată, legată la căile ferate naţionale. Avea reţea proprie de gaz şi se alimenta cu apă din puţuri proprii. În 2004, după ce se mai încercase fără succes privatizarea, noi am cumpărat Contec la licitaţie. La acel moment, fabrica avea datorii foarte mari şi nu mai era alimentată cu gaz. Nici măcar curent electric nu se mai furniza. Arăta deplorabil", îşi aminteşte vicepreşedintele Contec.
Cu investiţii consistente din partea grupului Marathon, s-au refăcut recordurile la gaz, apă şi energie electrică. Astfel, pentru fabrica fondată cu mai bine de jumătate de secol înainte, prin transferarea unor linii de producţie de la Ghidigeni la Tecuci, începea o nouă eră. "Am refăcut, practic, toată infrastructură, de la duşumele antiderapante până instalaţii sanitare, astfel încât să îndeplinim toate cerinţele, după normele moderne", mai spune Vincenţiu Bercescu.
De fapt, actualii acţionari ai Contec Foods au mai deschis, în 1998, o fabrică la Ghidici, în judeţul Dolj, unde se procesau castraveţi şi gogoşari. În 2000 şi-au deschis a doua unitate de procesare, la Scorniceşti, unde se lucra, în principal, cu pastă de tomate. Un an mai târziu, liniile de producţie de la Scorniceşti au fost mutate la Bucureşti, într-un amplasament de pe bulevardul 1 Decembrie 1918 şi, până la finele acelui an, şi producţia de la Ghidici s-a mutat la Bucureşti. În 2004, încep lucrările la Contec Tecuci.
De la primii paşi la export
Prima care a început să producă a fost secţia de pastă de tomate. Apoi, a fost reinaugurată cea de legume. Apoi, una câte una, s-au redeschis toate, până la cea de borş. S-au importat utilaje cumpărate din Turcia, Germania, Italia şi chiar din Statele Unite.
Produsele obţinute cu ajutorul acestor utilaje ajung nu doar pe piaţa românească, ci şi la clienţii din Italia, Spania şi Germania.
Un partener pentru fermierii din zonă
"Prelucrăm până la 35.000 de tone de legume anual şi este o durere a noastră că nu putem lucra numai cu materie primă recoltată din producţia autohtonă. Încercăm, în acest sens, să fim parteneri ai fermierilor din zona Tecuciului şi nu numai. În ceea ce priveşte mazărea, spre exemplu, încurajăm cultura în zona Tecuciului şi ne-am cumpărat patru combine de recoltat. Sunt foarte scumpe şi fermierii nu şi le-ar fi permis. Am cumpărat şi o combină nouă pentru recoltatul roşiilor. Fasole luăm tot din zona Tecuciului şi de la Tulcea. Transportul mărfii până la poarta fabricii îl asigurăm noi, dacă e vorba de Tulcea sau de alte distanţe mai mari. Fermierii tecuceni transportă singuri până la noi. La roşii, avem contracte încheiate pentru 8.000 de tone, iar per total lucrăm cu circa 70 de fermieri", spune Vincenţiu Bercescu.
De ce se mai şi importă, deci, materie primă? "Am ajuns să ne aprovizionăm şi din Vrancea, dar şi din Turcia, Bulgaria sau Macedonia. Avem capacitate mare de prelucrare şi, aşa cum le-am explicat de foarte multe ori producătorilor din zona Tecuciului, lucrăm pe bază de contracte de furnizare. Trebuie să putem să ne facem calcule. Nu putem cumpăra marfă de la colţul străzii", precizează vicepreşedintele Contec.
Calificare şi recalificare
"Celor 475 de angajaţi li se mai adaugă 50 sau 60 de persoane în campaniile de recoltat. Calificarea s-a făcut din mers şi bineînţeles că acest proces continuă. Sigur că oamenii care lucraseră aici ştiau cum să acţioneze utilajele cele vechi, dar pe măsură ce le-am înlocuit cu altele moderne, a trebuit să îi calificăm din nou", ne-a declarat Vincenţiu Bercescu.
Din datele noastre, insuficienţi de pe piaţa muncii de la noi sunt inginerii tineri şi totodată bine pregătiţi în industria alimentară.
Cheia succesului
"Am avut, în cursul anului trecut, o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro. Am produs circa 25.000 de tone, am vândut milioane de unităţi produse în fabrica de la Contec. Politica firmei este că trebuie să câştige toată lumea, nu doar noi. Încercăm să stabilizăm producţia în zonă şi să mergem pe noi segmente de piaţă. Acum se face o secţie de prelucrare a cărnii pentru chebab. Ne interesează, de asemenea, piaţa legumelor congelate, aşa că acum monitorizăm piaţa şi încercăm să vedem ce ar însemna asemenea investiţii", este de părere Vincenţiu Bercescu.
Ce-ar trebui să facă statul
Vicepreşedintele Contec spune că toată lumea şi-ar dori scăderea TVA-ului. "Este evident, o asemenea măsură ne-ar fi de foarte mare folos. Dar se pot face, însă, şi alte lucruri. Nu cerem ajutor direct. Dacă s-ar găsi o soluţie ca fermierii cu care lucrăm să îşi poată iriga culturile, cu totul altfel ar sta lucrurile. Ei ar reuşi să producă mai bine, iar noi am avea materie primă la preţuri mai mici. Toată lumea ar avea de câştigat", conchide vicepreşedintele Contec.
Tehnica păzeşte curăţenia
În timpul şedinţei foto de la Contec Foods, am avut ocazia să parcurgem câteva dintre circuitele interne ale fabricii. Nimeni - de la director la muncitor - nu intră în spaţiile destinate producţiei fără echipament corespunzător. Culoarul de intrare spre secţiile de legume, borş şi muştar, spre exemplu, este prevăzut cu un turnichet. Până când sistemul de curăţare nu a înregistrat faptul că vizitatorului i s-au periat încălţările şi i s-au spălat mâinile, turnichetul refuză automat să se deschidă.
Când câştigi, trebuie să şi dai înapoi!
La Tecuci, oraş în care lucrează Contec Foods, grupul de firme Marathon oferă masă caldă zilnică pentru 25 de persoane nevoiaşe. La Bucureşti, Marathon - care deţine o reţea vastă de distribuţie - are chiar şi o catină, unde primesc masă nu mai puţin de 250 de persoane care se zbat sub pragul sărăciei.
