Preţul unui litru de carburant depinde de relaţia leului cu dolarul * Indiferent de oscilaţiile barilului de petrol, taxele şi accizele statului pe carburant rămân aceleaşi, de aproximativ 60 la sută din preţul final
În România, atât benzina, cât şi motorina sunt taxate cu mult peste valoarea lor. Cea mai uşoară metodă prin care orice cetăţean îşi poate da seama de acest lucru este prin scăderea accizelor şi taxelor, care, la acest moment, reprezintă aproximativ 60 la sută din preţul carburanţilor, un nivel imens comparativ cu restul Europei.
Pentru că statul încasează, la fiecare litru de benzină cumpărat de cetăţeni, mai mult de jumătate din preţ, "Viaţa liberă" vă oferă o analiză a felului în care se formează preţul afişat la staţiile de alimentare, relevând astfel modul în care oscilează valoarea litrului de carburant în România şi, implicit, în Galaţi.
În România, un litru de benzină costă, în medie, 5,64 de lei, adică 1,28 de euro, preţul fiind stabilit de fiecare lanţ de benzinării în parte. Astfel, dacă statul ar decide să renunţe la încasarea tuturor accizelor şi taxelor pe care le impune, un litru de benzină nu ar putea costa mai mult de 2 lei şi 51 de bani. Aşadar, dintr-un litru de benzină cumpărat de un client, statul român primeşte suma de 3,11 lei. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul motorinei, care este taxată, în medie, cu 5,33 lei pe litru, adică aproximativ 1,21 de euro. Cu o eliminare a taxelor, litrul de motorină ar ajunge la 2,38 lei, adică 0,54 euro.
Aceste preţuri fac ca motorina şi benzina să fie mai scumpe în România decât în state mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Nici măcar bulgarii sau polonezii nu se apropie de preţurile practicate în România pentru litrul de carburant, situaţie care îi face pe români să se întrebe de ce preţurile sunt atât de mari în ţara noastră.
De altfel, într-un clasament al preţurilor la benzină, calitate Euro95, în Europa, România este abia pe locul 11, ţările în care acest carburant este mai ieftin decât la noi fiind Estonia, Letonia, Polonia, Lituania, Austria, Bulgaria, Cehia, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria. Cu toate acestea, în niciuna din aceste ţări, litrul de benzină nu costă mai puţin de 5 lei, conform unor statistici.
În ceea ce priveşte preţul pentru un litru de motorină, România se află pe locul 15 în topul Uniunii Europene, din 28 de state. Cea mai ieftină motorină poate fi cumpărată din Luxemburg, la preţul de 4,8 lei pe litru. Deasupra României în acest clasament se mai află state precum Franţa, Austria, Spania, Bulgaria sau Ungaria.
Cele mai mari preţuri la carburanţi în statele europene nu sunt, însă, în România, ci în Norvegia, Olanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde preţul poate ajunge până la 8 lei pe litrul de carburant.
Ce plăteşti la pompă
În România, mai bine de jumătate (60 la sută) din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele pe care le încasează statul. Preţul barilului de petrol, cursul valutar, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie restul de 40 de procente. Astfel, fiecare dintre aceste elemente are un rol mai mic sau mare în stabilirea preţului zilnic al litrului de carburant, fie că este vorba despre benzină, motorină sau GPL.
Aşadar, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între aproape două treimi din preţul unui litru de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp.
Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi. Astfel, se introduc în preţ aşa-zisele costuri logistice (salarii, întreţinere, amortizări, rovinieta, anvelope de iarnă etc.), costurile de operare a reţelei de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii), costul pentru materia primă (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia), costurile financiare (dobânzi - credite investiţii, curs valutar, etc.), precum şi binecunoscutul adaos comercial.
Aşadar, când preţul carburantului se modifică, el suferă schimbări doar la distribuitor, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie al materiei prime, legat direct de valoarea la zi a produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă se face referire doar la componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, 50 la sută a valorii barilului de petrol se transpune într-o rectificare de circa 20 la sută a preţului carburanţilor. Astfel, barilul de ţiţei este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.
O altă influenţă importantă o are rata de schimb dintre leul românesc şi dolarul american, moneda în care se fac tranzacţiile cu ţiţei. Distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari, chiar dacă cu o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie sau achiziţie. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului, cum s-a întâmplat în ultimele luni, aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.
Cât costă carburantul în Galaţi
În oraşul de la Dunăre sunt 10 staţii majore de alimentare cu benzină sau motorină, aparţinând unor distribuitori precum OMV, Rompetrol, Petrom, MOL sau LukOil. Cele mai multe sunt situate la intrările sau ieşirile din oraş, însă există şi unele care se află în interiorul urbei, cum este cazul celei de pe strada Saturn, celei de pe strada Domnească sau celor de pe strada George Coşbuc.
În funcţie de distribuitor, preţul este diferit. Astfel, în staţiile de alimentare gălăţene, preţul unui litru de benzină valorează, în medie, 5,4 lei, în timp ce preţul unui litru de motorină este cifrat între 5,26 lei şi 5,71 lei, în funcţie de tipul combustibilului achiziţionat.
Majoritatea gălăţenilor care alimentează de la una dintre staţiile din oraş nu îşi permit decât foarte rar să facă plinul rezervorului, dat fiind costul destul de mare al carburantului. Astfel, foarte mulţi alimentează cu cel mult 20 de litri de benzină sau motorină atunci când ajung la benzinărie.
Mai fericiţi sunt cei care au pe maşină o instalaţie de GPL (Gaz Petrolier Lichefiat), dat fiind că un litru din acest combustibil valorează, în medie, 2,5 lei. Însă şoferii care au acest tip de instalaţie pe maşină spun că este viabilă doar vara, dat fiind că iarna există riscul îngheţului, iar autoturismele pornesc greu, spre deosebire de cele alimentate cu benzină sau motorină.
În altă ordine de idei, reprezentanţii CNADNR au afirmat că, în 2016, există posibilitatea ca la fiecare 30-40 de kilometri de autostradă să fie câte o benzinărie, astfel încât să nu apară niciodată riscul ca şoferii să rămână cu rezervorul gol pe drumurile de viteză ale României.
Când şi dacă şoferii gălăţeni vor plăti mai puţin pentru un litru de benzină încă nu se ştie. Cert este că preţul nu depinde de distribuitori decât în foarte mică măsură, adevăraţii factori de decizie în privinţa valorii litrului de carburant fiind, şi de această dată, reprezentanţii statului, cei care bagă mâna mai adânc în buzunarul contribuabililor cu fiecare nouă majorare a accizelor sau taxelor.
