Cât PEŞTE (mai) mănâncă gălăţeanul şi câţi BANI fac pescăriile

Cât PEŞTE (mai) mănâncă gălăţeanul şi câţi BANI fac pescăriile
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Unii dintre gălăţeni consumă, în medie, de două ori mai mult peşte decât media pe ţară, potrivit unui studiu de piaţă privind piscicultura * Producătorii locali se plâng că oamenii au dat carasul pe doradă şi somon * Unele pescării din oraş fac bani buni, dar nici vânzătorii "la negru" nu fac foamea

Pentru ce să mai producem noi mult peşte, au reclamat în repetate rânduri puţinii piscicultori gălăţeni, dacă tot nu ni-l cumpără nimeni? Gălăţeanul de rând e sărac, apreciază parte dintre aceşti piscicultori, şi nu-şi permite decât, poate, o tigaie de obleţi sau caras prăjit, din când în când. Iar gălăţeanul bogat are apetit mai degrabă pentru un peşte mediteranean, cum e dorada sau pentru un somon adus de prin fiorduri, decât pentru un rasol de şalău sau pentru un crap la cuptor. Plus că, poate, unii nici nu prea înţeleg că e mai sănătos să mănânci peşte şi fac abuz de friptură de porc, şuncă presată sau ciocănele de pui!

Dacă lucrurile stau sau nu chiar aşa de rău pe piaţa gălăţeană a peştelui, vă spunem astăzi. Variante sunt mai multe şi depinde pe cine asculţi. De pe o parte, piscicultorii autohtoni deplâng obiceiurile de consum ale gălăţeanului. De pe altă parte, însă, un studiu realizat de asociaţia gălăţeană Pro Eco Tour, cu finanţare obţinută prin Programul Operaţional de Pescuit, vine să-i contrazică în anumite privinţe. Potrivit realizatorilor acestui studiu, gălăţenii din Lunca Prutului Inferior şi a Dunării Inferioare chiar mănâncă mult peşte. Şi încă din cel românesc, vândut la pescărie sau luat „de la particulari”. În sprijinul concluziilor celor de la Pro Eco Tour vine şi faptul că unele dintre pescăriile gălăţene au raportat către Finanţe cifre de afaceri frumuşele, în ultimii trei ani. Iar supermarketurile vând şi ele din belşug peşte autohton sau importat. Demnă de luat în seamă, ca vânzări, rămâne şi piaţa "la negru"...  

N-are pescăria peştele pe care îl vrea gălăţeanul?

Eşantionul relevant pe care se bazează studiul Asociaţiei Pro Eco Tour numără peste o mie de persoane din Lunca Prutului Inferior şi a Dunării Inferioare, adică din: oraşul Galaţi şi comunele Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni şi Cavadineşti. Populaţia totală a zonei bate 277.457 de persoane, potrivit celui mai recent recensământ, reprezentând peste 50 la sută din populaţia judeţului. Paradoxal, din spusele gălăţenilor chestionaţi în cadrul studiului, dorinţa de a consuma peşte a gălăţeanului nu se întâlneşte întotdeauna cu oferta cu care vin comercianţii de profil.

Mai exact, studiul Asociaţiei Pro Eco Tour concluzionează că, în Lunca Prutului Inferior-Dunăre, consumul mediu, pe cap de locuitor, este de peste 11 kilograme de peşte pe an. Or, asta ar însemna că suntem mult peste media de consum de 5 kilograme de persoană pe an, înregistrată în ţara noastră. Totodată, am fi la peste jumătate din media de consum din Uniunea Europeană, care ajunge la 20 de kilograme de peşte pe an.

Şi nu numai că mâncăm deja destul de mult peşte, potrivit datelor studiului, dar pe viitor peste jumătate dintre consumatorii gălăţeni ar vrea să pună pe masă şi mai mult. Îi mai împiedică însă unele dintre neajusurile pe care le constată când ies la cumpărături. Mai exact, o treime dintre consumatori au precizat că nu găsesc întotdeauna soiul dorit. Iar când se găseşte, e scump…

Patru cincimi dintre consumatori au venituri de până la 1.500 de lei lunar. În judeţ avem, potrivit studiului citat, 60 de agenţi economici care vând peşte, dintre care 40 sunt în oraşul Galaţi.

Crapul şi carasul fac legea, la peşte proaspăt

Peste 90 la sută din populaţia studiată mănâncă peşte. Mai mult chiar, peste un sfert din populaţie (26,59 la sută) consumă peşte cel puţin o dată pe săptămână. Un procent de 25,37 la sută din populaţie mănâncă peşte o dată pe săptămână. Doar 2,24 la sută dintre oameni au zilnic pe masă peşte, în vreme ce doar 4,94 la sută au precizat că doar foarte rar consumă astfel de alimente. Cei mai mulţi dintre consumatori - adică 72 la sută - mănâncă peşte pentru că îl consideră mai sănătos decât alte tipuri de carne. Peste jumătate dintre consumatori îl consideră şi mai gustos decât alte cărnuri, dar numai 5,9 la sută cred că peştele este şi mai ieftin decât carnea de porc, vită, pui sau vânat.

Procentual, peste 87 la sută din populaţia zonei preferă ca peştele pe care îl cumpără să fie proaspăt. Speciile preferate de gălăţenii amatori de peşte proaspăt sunt crapul (peste 52 la sută dintre respondenţi au declarat că îl consumă) şi carasul (peste 48 la sută dintre consumatori au declarat că îl preferă). Novacul este o specie preferat de aproximativ 28 la sută dintre gălăţenii din zona Prut-Dunăre, iar mult râvnita scrumbie de Florii e în topul preferinţelor pentru mai mult de 18 la sută dintre consumatorii din această parte a judeţului.

Iar dacă e congelat, macrou să fie!

În ceea ce priveşte peştele congelat, 50 la sută dintre gălăţenii din zona Prut Dunăre preferă macroul, peste opt la sută aleg cod-ul, iar heringul e preferat de aproape cinci la sută dintre gălăţenii. Mai sunt de menţionat preferinţele pentru: merluciu (3,84 la sută), stavrid (2,94 la sută) şi pangasius (2,64 la sută).

Numărul consumatorilor de peşte care pun pe masă doar peşte congelat este însă destul de mic. De regulă, cine mănâncă peşte proapăt îşi mai ia, din când în când, şi peşte congelat.

Icre şi alte semipreparate, dar mai rar

Poate datorită calităţii scăzute a mărfurilor ieftine sau a preţului sporit al mărfurilor de calitate, gălăţenii nu se prea dau în vânt după semipreparate din peşte şi conserve din peşte. Studiul Asociaţiei Pro Eco Tour arată că aproape 45 la sută din populaţia zonei Luncii Prutului Inferior – Dunărea Inferioară mănâncă icre, aproape 20 la sută consumă peşte marinat şi doar patru la sută aleg salata de peşte. Din totalul populaţiei zonei, 71 la sută nu consumă conserve din peşte.

Luăm de la pescărie, că-i mai proaspăt! 

Circa 52 la sută dintre gălăţeni îşi cumpără peştele din pescărie, aproape 20 la sută din supermarket şi vreo 14 la sută „de la particulari”. Câţi dintre aceşti „particulari” sunt braconieri n-a putut preciza, evident, niciun participant la studiu.

Peste 60 la sută dintre consumatorii de peşte îşi aleg sursa de procurare a alimentului în funcţie de calitatea peştelui pe care îl găsesc în magazine şi nu având ca principal criteriu preţul cel mai scăzut al mărfii. Doar 19 la sută îşi aleg sursa de aprovizionare cu peşte bazându-se pe criteriul preţului cel mai mic şi doar puţin peste doi la sută aleg magazinul în funcţie de cât de amabil îi tratează vânzătorul.

Câţi bani fac pescăriile

Faptul că gălăţenii care mănâncă peşte trec, cel mai des, pragul pescăriilor, se vede pe alocuri şi în cifrele de afaceri ale comercianţilor de profil. Statistic, cel mai bine le merge comercianţilor de peşte pe durata verii, de la începutul luni mai şi până la finele lui august, potrivit studiului Asociaţiei Pro Eco Tour.

Iată şi câţi bani rulează o pescărie şi ce profit raportează.

Spring Caprice (pescăria Oceanul din Piaţa Centrală) a înregistrat, în cursul anului trecut, o cifră de afaceri de 6.891.430 lei şi un profit de 756.107 lei, lucrând cu o medie de 37 de angajaţi. În 2013, cifra de afaceri era de 6.980.444, iar profitul de 693.732 lei, cu un număr mediu de 34 de angajaţi. În 2012, cifra de afaceri era de 5.480.580, profitul de 57,477, iar numărul medie de angajaţi era de 32 de persoane.

O altă pescărie din zonă este controlată de SC Giromval SRL. Societatea raporta, în 2014, o cifră de afaceri de 1.045.877 şi un profit de 7.783 lei, lucrând cu şase angajaţi. În 2013, cifra de afaceri era de 895.063 lei, profitul ajungea la 6.113 lei. În 2012, cifra de afaceri era de 886.569, profitul ajungea la 1.015 lei şi se lucra, în medie, cu şase angajaţi.

Nu toţi reuşesc, însă, să meargă numai şi numai pe plus. Spre exemplu, pescăria Ambient Construct Love SRL (tot din Piaţa Centrală) merge pe minus de trei ani încoace. În 2014, cu doi angajaţi, pierderea a fost de 94.401 lei, în 2013 s-au pierdut 25.573 lei, iar în 2012 pierderea era de 2.900 lei.

Citit 7449 ori Ultima modificare Duminică, 13 Septembrie 2015 23:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.