Printre primii la şomaj, printre ultimii la salarii * În primul semestru al acestui an, în Galaţi a crescut numărul agenţilor economici, însă în majoritatea cazurilor e vorba de afaceri de subzistenţă * Afacerile mor „cu zile” din cauza lipsei infrastructurii, a proiectelor mari de investiţii şi a pierderii personalului calificat
Chiar dacă nu se poate lăuda că traversează o perioadă înfloritoare, mediul de afaceri gălăţean merge pe principiul „moare, dar nu se predă”. În plan local, elementele stimulative pentru investiţii nu sunt dintre cele mai prielnice, dar spiritul antreprenorial mai are încă, pe ici, pe colo, oarece zvâcniri, atât cât să mai ţină pe baricade un Galaţi asediat de şomaj şi sărăcie.
Aşa se face că, în primul semestru al acestui an, numărul agenţilor economici gălăţeni a ajuns la 23.214, cu 8,65 la sută mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, după cum rezultă din datele furnizate Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Vestea bună ar fi, aşadar, că sunt mai mulţi agenţi economici, vestea proastă este însă că vorbim mai degrabă de un antreprenoriat de subzistenţă. Mai exact, din cei 1.849 de noi agenţi economici care au înclinat balanţa spre „plus”, în 1.213 cazuri vorbim doar de persoane fizice autorizate, numărul persoanelor juridice, adică al societăţilor sau întreprinderilor cu potenţial de angajare, fiind de doar 636.
„În lipsa unor locuri de muncă, sunt destui gălăţeni care încearcă pur şi simplu să găsească pe cont propriu o activitate care să le asigure un venit lor, poate şi pentru încă o persoană, două. Aici vorbim în special de zona de servicii. De asemenea, în cazul unor proiecte, pentru a primi finanţare, în mediul agricol mai ales, una dintre condiţii este aceea ca solicitantul să fie constituit ca persoană fizică autorizată, iar acest lucru, de asemenea, a dus la creşterea numărului de înregistrări. Ceva, ceva se mai mişcă în ultimul timp în zona construcţiilor, dar în sectorul productiv, al industriei, lucrurile sunt în continuare greoaie. Iar una dintre principalele cauze este lipsa infrastructurii de transport, care ţine Galaţiul izolat şi descurajează investiţiile”, ne-a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
"Unul se naşte, altul moare"
Dacă ar fi să privim partea plină a evoluţiei mediului de afaceri gălăţean din ultima jumătate de an, i-am putea menţiona pe cei 1.650 de agenţi economici înregistraţi la Registrul Comerţului strict în această perioadă. Cele mai numeroase au fost societăţile cu răspundere limitată (SRL), cu 943 de înregistrări, şi persoanele fizice autorizate (PFA), cu 403 înregistrări. Lor li se mai adaugă cu un număr destul de mare întreprinderile individuale, cu 279 de înregistrări. Mai degrabă „flori rare” în peisajul economic gălăţean, în primele şase luni ale acestui an am mai avut printre noii intraţi în economia de piaţă 23 de întreprinderi familiale, o cooperativă agricolă şi o societate pe acţiuni.
"Un lucru de care ar trebui să se ţină cont este şi cel al firmelor care, sub o formă sau alta, încetează să mai fie active. Desigur, faptul că unele întreprinderi apar, altele dispar, face parte din „circuitul natural” al unei economii. Problema, la Galaţi, e că dispar din cauza neajunsurilor locale şi societăţi care, în condiţii normale, ar fi viabile. Dar ce te faci când n-ai infrastructură, forţa de muncă este fluctuantă, nu există nici un proiect major în zonă care să pună în mişcare relaţia dintre companii, iar pe deasupra te mai trezeşti şi cu câte un control care îţi blochează din exces de zel şi ceea ce mai funcţiona în firmă? Ori închizi „prăvălia”, ori te muţi cu afacerile în altă parte, dacă-ţi permiţi asta", ne-a spus preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
În partea goală a mediul de afaceri gălăţean s-au numărat, în primele şase luni ale acestui an, cele 1.507 firme care, sub o formă sau alta, au intrat oficial pe „linie moartă”. Potrivit datelor Registrului Comerţului, cele mai numeroase cazuri au fost cele de radiere voluntară, cu 1.043 de dosare, chiar dacă, teoretic, au fost cu 23,2 la sută mai puţine ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai puţine cu 11,58 la sută au fost şi suspendările de activitate, dar tot s-a ajuns la 168 de cazuri. În schimb, o creştere mare, de 37,67 la sută, s-a înregistrat la cazurile de dizolvare voluntară, cu 296 de cazuri.
Câţi gălăţeni au loc de muncă
Dincolo de fluctuaţiile din mediul de afaceri, una dintre întrebările principale este dacă numărul agenţilor economici care apar au capacitatea de a compensa aportul economic al agenţilor economici care dispar. Până la sfârşitul lunii iunie, cel puţin, aşa cum se văd lucrurile din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi, lucrurile sunt de un optimism mai degrabă rezervat. Mai exact, la sfârşitul lunii iunie, la nivelul judeţului Galaţi erau înregistraţi 111.924 de salariaţi, în creştere cu 362 de persoane faţă de luna precedentă şi cu 1.853 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prea puţine, totuşi, dacă ţinem cont că, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului din judeţul Galaţi era, la sfârşitul primului semestru, a patra cea mai mare din ţară, de nu mai puţin de 9,48 la sută, în condiţiile în care la nivel naţional era de doar 4,99 la sută. Practic, situaţie mai proastă decât la Galaţi nu întâlnim decât în Vaslui şi în judeţele cele mai sărace din sud - Teleorman şi Mehedinţi. Mai mult, din cei 19.434 de şomeri, mai bine de 88,53 la sută nici nu erau indemnizaţi, iar şansele celor mai mulţi dintre aceştia de a se reintegra pe piaţa muncii sunt foarte mici, din cauza lipsei de interes şi a calificării reduse.
La aşa firme, aşa salarii
Slăbiciunile mediului economic gălăţean la nivelul companiilor se resfrâng şi în plan social, la nivelul veniturilor pe care oamenii se pot baza. Teoretic, salariul mediu brut la nivel naţional a fost, în iunie, de 2.516 lei, potrivit datelor DJS Galaţi. În mână, ca salariu net, salariaţii au rămas în medie cu 1.818 lei. Din păcate, salariile medii ale gălăţenilor au fost mult mai mici decât media naţională. Mai exact, chiar dacă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, salariul mediu brut al gălăţenilor a crescut cu 7,6 la sută, el nu a sărit de 2.269 de lei. În ceea ce priveşte salariul mediu net, acesta a fost pentru gălăţeni de doar 1.637 de lei, deci cu 181 de lei mai puţin decât media pe ţară. Altfel spus, la aşa mediu de afaceri, aşa salarii. Nici nu mori, nici nu trăieşti!
