* Persoanele fizice ar putea plăti dublu, iar firmele până la de 20 de ori mai mult, faţă de 2015 * Consiliile locale sunt principalii beneficiari ai acestor taxe, aşa că de ele depinde cu cât se măreşte * Firmele de apartament nu îşi pot deduce cheltuielile, fără să plătească impozite cu mult mai mari
De la 1 ianuarie 2016, intră în vigoare noul Cod Fiscal, propus de Guvernul României şi acceptat de preşedintele Klaus Iohannis. Dacă scăderea tuturor taxelor, cu excepţia aducerii TVA-ului la nivelul de 20 la sută, a fost amânată pentru 1 ianuarie 2017, un lucru este sigur: impozitele locale vor fi majorate, măsura fiind prevăzută de noul cod fiscal. Astfel, sistemul de impozitare al proprietăţilor imobiliare se va schimba radical, începând cu 1 ianuarie 2016, cele mai afectate urmând a fi persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale, folosite în scopuri economice. Destinaţia clădirii va fi principalul criteriu în funcţie de care se vor stabili noile taxe locale. În prezent, Codul Fiscal nu face această diferenţă, între spaţii rezidenţiale şi nerezidenţiale, şi instituie metodele de calcul, fie că e vorba de cota de impozit sau de valoarea impozabilă, în funcţie de statutul proprietarului: persoană fizică sau juridică.
Astfel, pentru locuinţele personale impozitul se poate dubla, iar pentru o societate comercială, impozitul pe spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea poate fi mărit chiar şi de 20 de ori.
Spre exemplu, bucureştenii care deţin un apartament cu două camere într-o zonă semicentrală vor plăti, de la 1 ianuarie, o sumă cuprinsă între 10 şi 26 lei în plus faţă de ce au plătit în 2015. Conform specialiştilor, valoarea taxei se calculează în funcţie de cota indiviză a locuinţei din terenul pe care se află blocul şi de zona în care se află.
Un impozit similar vor plăti toţi proprietarii locuinţelor din România, în funcţie de suprafaţa locuinţei şi de coeficientul de localitate (Bucureştiul are categoria zero, iar municipiile categoria 1). "În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi cel de lângă, care aparţine primăriei. La apartamentele noi diferă de la caz la caz. Sunt situaţii în care proprietatea spaţiilor comune rămâne la dezvoltator, care administrează noul cartier, şi situaţii în care rămâne în proprietatea locatarilor", a precizat Emilian Duca, General Manager al firmei de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions, pentru jurnalul.ro.
Impozitul este valabil şi pentru vile
Dar obligaţi să plătească această nouă taxă nu vor fi doar locatarii de la blocuri, ci şi proprietarii de vile sau de case pe pământ. Pentru acest lucru, va fi luată în calcul amprenta la sol a locuinţei, ceea ce înseamnă că nu numărul de camere va fi important, ci suprafaţa casei. Sumele pe care ar urma să le plătească proprietarii de locuinţe ar putea fi mult mai mari, având în vedere că impozitele pot fi majorate cu până la 50 la sută de consiliile locale.
În plus, de anul viitor, impozitul pe casa în sine poate creşte, deoarece cota va fi de 0,08-0,2 la sută, faţă de cel mult 0,1 la sută în prezent. Astfel, pentru un apartament cu două camere din aria semicentrală a Capitalei se achită în prezent 112 lei, iar de anul viitor între 96 şi 240 de lei.
Cresc taxele şi pentru firmele de apartament
În Galaţi, există numeroase societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în locuinţa celui care le conduce, fie că este vorba despre cabinete notariale, despre cabinete medicale ori despre alte activităţi. Astfel, conform noului Cod Fiscal, firmele şi persoanele fizice autorizate (PFA) cu sediile în apartamentele sau casele deţinute de patroni vor fi nevoite să plătească mai mult pe impozite, cu precădere dacă vor să deducă facturi de lumină, întreţinere, apă curentă, etc. Problema cea mai mare este că pentru imobilele utilizate în scop comercial şi deţinute de persoane fizice impozitele cresc de două ori până la de 13 ori, în funcţie de fiecare primărie în parte. De altfel, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Liviu Rogojinaru, a afirmat că "Convingerea noastră este că niciun Consiliu Local nu va mări acest impozit de mai puţin de 10 ori şi atunci, dacă va trebui să achiţi în loc de 200 de lei, cum se plăteşte acum, 2.000 de lei, te întrebi dacă mai merită să plăteşti atâţia bani pentru un sediu social al unei firme care produce 10.000 de lei pe an”.
Cum se separă spaţiile
Societăţile comerciale care au sediul social în apartamentele sau casele deţinute de patroni trebuie să delimiteze suprafaţa folosită în scop de afaceri de cea pentru locuit, potrivit Codului Fiscal. De altfel, conform specialiştilor, în contractul de închiriere, sau de comodat, dacă apartamentul aparţine patronului firmei, apare suprafaţa destinată activităţii economice.
Însă acesta este doar primul pas, pentru că, dacă nu există un contract de comodat, nu pot fi deduse cheltuielile. Odată încheiat acel contract, trebuie identificată modalitatea de împărţire a costurilor. Se poate merge pe varianta costurilor afişate la întreţinere şi care apoi sunt împărţite la suprafaţă şi înmulţite cu numărul de metri pătraţi aferenţi activităţii economice a firmei. Mai poate fi aleasă şi varianta contoarelor separate, dar este mult prea complicat şi costisitor, conform spuselor expertului fiscal Dan Schwartz, pentru jurnalul.ro.
Dacă apar probleme la delimitare, iar acest lucru nu poate fi făcut, patronul poate alege dacă vrea sau nu să mai deducă cheltuieli pentru utilităţi. De altfel, acest lucru a fost pus în discuţie şi la conferinţa IMM Restart, care a avut loc în Galaţi pe 30 septembrie. Conform lui Răzvan Ungureanu, Tax Manager la EY România, dacă nu se deduc cheltuieli pentru utilităţi, impozitul nu va fi mărit pentru firmele cu sedii sociale în apartamente.
Astfel, antreprenorii sau managerii care au sediile sociale ale firmelor în locuinţele proprii şi nu pot să-şi delimiteze cele două suprafeţe trebuie să se decidă între a-şi deduce cheltuielile pe firmă, lucru care i-ar obliga la plata impozitului pentru nivel nerezidenţial, ori să nu îşi deducă nici o cheltuială şi să rămână la stadiul de plătitor de impozit la nivel rezidenţial.
Efectul asupra pieţii imobiliare
Dacă impozitele pe apartamente deţinute de persoane fizice se vor dubla, acest lucru va duce, cel mai probabil, şi la o majorare a preţului chiriilor, motiv de îngrijorare pentru gălăţenii şi românii care au ales această formă de trai. Astfel, contractele de închiriere vor fi renegociate pentru a include în preţ noile taxe impuse de Codul Fiscal. În schimb, în cazul contractelor care prevăd că toate cheltuielile, inclusiv impozitele, sunt suportate de chiriaşi, creşterea preţului chiriilor nu va mai impune, probabil, o renegociere.
Dacă până acum, consiliile locale au aplicat o cotă de impozitare de 0,1 la sută, de anul viitor vor avea de ales între 0,08 la sută şi 0,2 la sută. Prin urmare, există posibilitatea dublării sumelor actuale. Dar, cum în 2016 vor avea loc alegeri locale, sunt şanse mari ca viitorii conducători ai consiliilor locale să nu decidă majorarea taxelor. Cu toate astea, măririle de impozite pot veni în anii următori.
Cum se calculează impozitele
- În cazul clădirilor rezidenţiale se plăteşte o cotă cuprinsă între 0,08 - 0,2 la sută din valoarea impozabilă a clădirii (care se calculează ca şi până acum). Procentul se stabileşte de Consiliul Local din fiecare localitate.
- În ceea ce priveşte clădirile nerezidenţiale se va achita o cotă cuprinsă între 0,2-1,3 la sută din valoarea impozabilă, iar valoarea procentului depinde de fiecare oraş în parte.
- Pentru clădirile cu destinaţie mixtă (adică acolo unde se poate determina exact utilizarea suprafeţelor), impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent spaţiului folosit în scop rezidenţial cu cel pentru partea utilizată în scop comercial.
- În clădirile cu destinaţie mixtă unde există înregistrat sediul unei firme care nu are activitate se plăteşte impozit ca şi pentru clădiri rezidenţiale, respectiv 0,08- 0,2 la sută din valoarea impozabilă a clădirii.
- În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă (unde destinaţiile nu pot fi diferenţiate cu uşurinţă), regula este că, dacă plata utilităţilor cade în sarcina persoanei juridice, atunci şi impozitul aferent clădirii va fi plătit la nivelul nerezidenţial.
