* Suprafeţele cultivate, în judeţul Galaţi, cu sfeclă de zahăr au scăzut de peste 12 ori, în ultimii doi ani
În ultimii doi ani, aproape toţi fermierii gălăţeni au renunţat la cultivarea sfeclei de zahăr. În 2013, spre exemplu, nu mai puţin de 15 agricultori înfiinţaseră, în judeţ, în parteneriat cu Agrana Zucker AG România, culturi de sfeclă pe o suprafaţă de 584 de hectare, după datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. În 2014, mai rămăseseră patru cultivatori, cu 227 de hectare în cultură. Acum mai sunt două societăţi care abordează cultura: SC Ogorul SRL şi SC Sembraz SRL. Ambele au terenuri în extravilanul comunei Cosmeşti, unde se poate iriga. Suprafaţa cultivată de gălăţeni cu sfeclă de zahăr a fost în acest an de doar 48 de hectare, adică de peste 12 ori mai mică decât în vara lui 2013.
Motivul acestei scăderi drastice a suprafeţelor cultivate: ieftinirea sfeclei de zahăr şi problemele apărute în câmp. Nu în ultimul rând, trebuie spus că sfecla de zahăr se face cu chinuri în zona noastră. În alte state europene, cum ar fi Franţa, spre exemplu, producţiile ajung să fie şi duble, cu mai puţin efort din partea fermierului.
Subvenţia e mare, dar nu ajunge
Subvenţionarea culturii de sfeclă e consistentă, potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Spre exemplu, în 2013, pe lângă subvenţia pe suprafaţă, un cultivator de sfeclă mai încasa 134,65 de euro la hectar prin intermediul Pachetului 6 de Plăţi Naţionale Directe Complementare şi încă 331,78 de euro la hectar prin intermediul schemei de plată separată pentru zahăr. Deci, în total, 466,43 de euro suplimentar, la hectar.
Pentru culturile anului 2014, Plăţile Naţionale Directe Complementare s-au transformat în ajutoare naţionale tranzitorii, care pentru sfeclă erau de 104,59 euro la hectar. Se adăugau plăţile separate pentru zahăr, de 379,17 euro la hectar. Deci, per total, subvenţia era de 483,76 euro suplimentar, la hectar. Dintre culturile de câmp, doar tutunul este mai bine subvenţionat.
Continuă doar cine a investit mult
Cele mai bune producţii de sfeclă din judeţ le-a obţinut, în ultimii ani, inginerul Iacob Antal. În 2014, acesta a avut 50 de hectare în cultură, dar acum a restrâns, temporar, exploataţia. “Noi vom continua cu sfecla. Ne-am făcut asolamentul deja, astfel încât nu putem să abandonăm cultura. Am investit în utilaje, am cumpărat semănători… E adevărat că a scăzut preţul la sfeclă şi nu prea câştigăm anul ăsta. A scăzut preţul zahărului, la nivel mondial, deci, în mod firesc, s-a ieftinit şi sfecla. Dar mergem înainte”, a precizat ing. Iacob Antal.
Ionuţ Gherghe, celălalt fermier gălăţean care mai cultivă sfeclă de zahăr, are în cultură 33 de hectare. “Vindem anul acesta cu 27 de euro tona de sfeclă. Am estimat producţia la circa 60 de tone la hectar, cu concentraţie satisfăcătoare de zahăr. Dar n-aş spune că e profitabil. Am colaborat cu furnizorul nostru de inputuri (Agrana AG - n.r.), încă din anii în care cumpărau tona de sfeclă cu 37 de euro şi am zis să continuăm. Dar anul acesta a fost deosebit de greu. A fost secetos, iar udările ne-au costat. Am avut probleme cu “răţuşca” (dăunătorul Tanymecus dilaticolis). Ne-am chinuit… Oricum, sfecla e o cultură grea şi scumpă. E subvenţia mai mare decât la alte culturi, dar înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar, până la recoltat, sare de 10.000 de lei. Recoltatul îl face furnizorul, dar îl plătim noi. În funcţie de preţul pe care îl vom obţine pe sfeclă, vom decide dacă la anul vom mai continua sau nu”, spune Ionuţ Gherghe.
