* Sindicatele susţin că relaxarea fiscală îi avantajează mai mult pe angajatori şi prea puţin pe salariaţi * Patronatele consideră că o creştere necontrolată a salariilor ar afecta competitivitatea firmelor
Decizia Guvernului de a renunţa la majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, invocând necesitatea realizării unor studii de impact, a stârnit nemulţumirea confederaţiilor sindicale, care susţin că „o creştere economică ar trebui să fie distribuită echitabil tuturor”, dar a fost salutată de patronate, care apreciază că majorările salariale necorelate cu creşterea productivităţii ar afecta grav competitivitatea economiei româneşti.
Poziţia sindicatelor
Liderii confederaţiilor sindicale "Cartel Alfa", BNS, CNSLR Frăţia, Meridian şi CSDR arată, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş, că „au fost surprinşi” de anunţul ministrului Finanţelor privind intenţia de îngheţare a salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2016. Aceştia susţin că măsurile adoptate prin Codul Fiscal îi avantajează mai degrabă pe deţinătorii de capital sau pe cei cu venituri mari.
"De reducerea cu cinci procente a contribuţiei la bugetul de asigurări sociale au beneficiat exclusiv patronii", susţin liderii sindicali. Aceştia mai spun că facilităţile fiscale prevăzute pentru angajatori, aplicabile începând cu 2017, au fost devansate pentru 1 ianuarie 2016 şi nimeni nu s-a plâns că nu pot fi suportate de buget sau că nu se cunosc consecinţele lor, iar guvernul actual nu a cerut amânarea lor până la o analiză de impact şi nici nu a făcut o prioritate din repunerea în funcţiune a mecanismului de distribuire echitabilă prin negocieri colective la nivel de unitate, sector şi naţional prin Legea 62/2011, deşi desfiinţarea lui a făcut ca ponderea salariilor în PIB să scadă îngrijorător, situându-se la numai 31 la sută, cea mai mică dintre cele 28 de ţări membre ale UE.
Semnatarii documentului îi mai spun premierului că fenomenul sărăciei în România ar trebui să fie problema numărul 1 pe agenda guvernanţilor şi prioritatea absolută a politicilor publice. "Pentru sectorul bugetar, creşterea salarială a fost realizată, deci nu există nicio justitificare a neaplicării creşterii salariului minim garantat în plată, element important în sursa bugetului naţional, care prin îngheţarea sa nu ar crea decât o discriminare între sectorul economic şi sectorul bugetar", se mai arată în scrisoarea deschisă a confederaţiilor, care solicită convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social şi discutarea modului de stabilire a salariului minim, dar şi gestionarea bugetului de stat pe 2016.
Poziţia patronatelor
Mai bine de trei sferturi dintre întreprinzători (76 la sută) consideră că o creştere a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie ar crea dificultăţi întreprinderilor, potrivit unei consultări realizate de patronatele din cadrul Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "O astfel de măsură ar produce efecte în lanţ, pentru că nu poţi să ai o creştere a salariului minim fără o creştere a productivităţii. Mai mult, salariile care nu se pot susţine în economia reală pot duce la efecte distructive şi pentru întreprinderi, şi pentru salariaţi. De altfel, 62 la sută dintre întreprinzătorii intervievaţi au fost de părere că o creştere a salariului minim va avea ca principal efect disponibilizarea unor salariaţi", a arătat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi şi vicepreşedinte la nivel naţional al CNIPMMR.
Întrebaţi ce măsuri consideră că sunt necesare pentru a se putea asigura creşterea salariului minim în 2016, IMM-urile au solicitat: 80 la sută stimularea investiţiilor, 75 la sută simplificarea birocraţiei, 62 la sută scăderea fiscalităţii.
"CNIPMMR apreciază că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, noul Guvern nu a inclus o creştere a salariului minim, exprimându-şi convingerea că, şi pe viitor, Guvernul şi partidele parlamentare nu vor lua o decizie în acest domeniu, fără o fundamentare riguroasă şi fără consultarea organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor", se precizează într-un comunicat de presă al CNIPMMR.
În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul asupra indicatorilor macroeconomici, mai susţin patronatele. Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil pentru întreprinderi al salariului minim ar conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate.
