Ţăranul gălăţean, condamnat la sărăcie. ANGAJATORII rurali pot fi număraţi pe degete

Ţăranul gălăţean, condamnat la sărăcie. ANGAJATORII rurali pot fi număraţi pe degete

Foto-arhivă "Viaţa liberă"
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
7 comentarii


* Foarte puţine societăţi comerciale de la ţară au peste o sută de angajaţi * La sat, şansele să-ţi găseşti un loc de muncă sunt infime * Dacă nu munceşti măcar vreo câţiva ani în străinătate, tragi mâţa de coadă toată viaţa


Dacă şi în municipiul Galaţi e greu să-ţi găseşti de muncă, în oraşele foarte mici, cum e Bereştiul, sau la ţară e aproape imposibil. Nu-i vorbă, cine are poftă de treabă reuşeşte să câştige un ban şi nu moare de foame. Cine are pământ îl munceşte. Oamenii care vor salarii mari pleacă în străinătate şi se întorc peste câţiva ani, ca să-şi deschidă o mică fermă sau o altă afacere, din care să trăiască decent. Cei care se mulţumesc şi cu un trai mai modest, în schimb, fie se lipesc de vreun agent economic local, pentru un salariu minim, fie se duc cu ziua pe la fermieri sau îşi găsesc ceva de treabă în cel mai apropiat oraş, chiar dacă tot salariul îl dau pe mâncare şi transport.

Niciun gălăţean din o sută nu are servici

Statistic, un gălăţean din trei munceşte. Dar dacă din statistică am elimina datele legate de piaţa muncii din oraşul Galaţi, lucrurile ar sta mult mai rău. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi avea în evidenţe, la începutul lunii trecute, 14.806 şomeri. N-ar fi mulţi deloc, la populaţia rurală a Galaţiului, de 271.986 de persoane! Problema este că cei aproape 15.000 de şomeri de lungă durată de la ţară sunt doar cei care şi-au exprimat, în scris, acordul pentru a rămâne în baza de date a AJOFM. În afara de aceştia, mai sunt pe puţin vreo sută şi ceva de mii de oameni care n-au nici ocupaţie şi nici vreo perspectivă să-şi găsească. Dacă ar munci un ţăran dintr-o sută, ar fi mare lucru. Dar momentan, nici atât...

În nordul judeţului, piaţa muncii e...  pustie

Dacă vrei să o duci bine din muncă, orice îţi poţi dori, mai puţin să trăieşti într-o comună în care cel mai mare angajator e primăria. Un astfel de caz este, spre exemplu, comuna Bălăbăneşti. La fel de prost - dacă nu chiar mai rău - stau lucrurile în comuna Brăhăşeşti. Niciun investitor mai serios, care să ofere câteva zeci de locuri de muncă nu s-a lipit prin aceste locuri. Şi cam la fel se întâmplă în cele mai multe dintre comunele din nordul judeţului. Şi nu numai acolo.

Ce-i drept, sunt şi comune unde există angajatori mari, cum e Iveştiul (unde funcţionează parte din Vanbet SRL şi Vimini Prod SRL, fiecare cu peste o sută de angajaţi) sau comune în care sunt angajatori medii şi mici, dar mai mulţi, precum Lieştiul. Totuşi, şi în aceste comune ar mai fi nevoie de cel puţin câteva sute de locuri de muncă, pentru a putea vorbi despre un nivel de trai decent.

Şi dacă la ţară lucrurile stau prost, nici în aşa-zisele oraşe piaţa muncii nu e prea alertă. Spre exemplu, la Bereşti, cel mai mare angajator e o fabrică de pâine, SC Lazpop SRL, care nu are nevoie de mai mult de 34 de angajaţi ca să îşi poată desfăşura activitatea.

Marii angajatori din comune şi sate

Firmele gălăţene care activează în mediul rural şi care să poată ţine, fie vară, fie iarnă, peste o sută de angajaţi pe statele de plată se numără pe degete. Două sunt cele de la Iveşti. Iată şi altele. SC Derpan SRL de la Smârdan, fabrica de croissanturi a fraţilor Ancuţa, are un personal destul de numeros. Societatea funcţionează de peste 12 ani şi are, pe statele de plată, peste o sută de angajaţi. Nici măcar în timpul celei mai aspre recesiuni economice, numărul oamenilor care muncesc aici, din Galaţi şi Smârdan, nu s-a redus prea mult. În 2008, lucrau 154 de oameni. În 2009, numărul scăzuse la 145, dar a crescut la loc, până la 155, în 2010. În cursul lui 2014, Derpan lucra, în flux continuu, cu 160 de angajaţi.

Sigur că nu-i musai să ai peste o sută de angajaţi, ca prezenţa societăţii să se simtă pe plan local. Tot în peisajul economic auster al comunei Smârdan, spre exemplu, prezenţa SC Vestibus SRL este remarcabilă. Firmă care are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului şi asigură circa 52 de locuri de muncă.

La Pechea, cel mai mare angajator este societatea SC Company Med SRL, fondată în anul 2007 de actualul primar al comunei, Mihăiţă Măncilă, şi de soţia acestuia, Daniela. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, societatea are circa 200 de angajaţi. Angajaţii firmei execută parte din montajul unor subansambluri de motoare electrice pentru autoturisme, iar dezvoltarea societăţii a fost, pe cât de grea pentru investitori, pe atât de spectaculoasă. În primul an, Company Med a mers greu, cu doar patru angajaţi. Numărul pechenilor care şi-au găsit aici loc de muncă a sporit, însă, anual. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, numărul mediu de angajaţi în firmă a evoluat astfel: 15 persoane (2008), 58 de persoane (2009), 80 de persoane (2010), 92 de persoane (2011), 130 de persoane (2012) şi 159 de persoane (2013).

Tot la Pechea funcţionează o secţie SC Marcel Prod SRL, una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din judeţ. Sediul principal al producătorului este în comuna Tudor Vladimirescu. Per total, firma are, potrivit declaraţiilor depuse la Finanţe, circa 185 de angajaţi. Merită menţionat faptul că niciodată, nici măcar în cele mai dure perioade de recesiune financiară, numărul angajaţilor fabricii de mobilă nu a scăzut sub o sută. Cei mai mulţi au fost în 2008, când pe statele de plată erau 229 de oameni. Cei mai puţini rămăseseră în 2009, când firma mai avea 131 de angajaţi. În 2012 şi 2013 s-a lucrat, în medie, cu 168 de angajaţi. Important este faptul că longevitatea pe piaţă a SC Marcel Prod SRL pare să-i fi inspirat şi pe alţii să intre pe această nişă de business şi să creeze locuri de muncă. În satul Hanu Conachi, din comuna Fundeni, a început să producă firma SC Oana Petromob SRL. Este o fabrică deschisă în 2011 şi care oferă, în medie, opt locuri de muncă.

La Matca, îţi găseşti de lucru cu ziua, mai mereu. Există însă şi companii mari, care crează peste o sută de locuri de muncă. Exemplul elocvent este SC Agrimat Matca SA - fermă de vaci cu lapte, dar care are şi exploataţii de cultură mare, plante tehnice, vie şi livadă - care are în medie 130 de angajaţi, potrivit raportărilor către finanţe. Foarte importantă pentru piaţa muncii din comună este şi activitatea SC Condor Matca SA, cea mai mare fermă avicolă gălăţeană, care raportează către Finanţe un număr mediu de 63 de angajaţi.

Chiar dacă are sediul în Galaţi, firma SC Suintest SRL a familiei Prună îşi desfăşoară bună parte din activitate în puncte de lucru din judeţ, cu oameni din comunele respective. Cel mai important punct de lucru - un complex de creştere a porcilor - este pe drumul spre Munteni, la Prisaca. Per total, la SC Suintest SRL lucrau peste 160 de oameni, potrivit raportărilor recente către finanţe.

Cu toate acestea, până când nu vom avea, în fiecare comună, cel puţin doi-trei angajatori mari, adică măcar vreo câteva sute de angajaţi, viaţa la ţară o să continue să fie sărăcăciosă…

Citit 2573 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Decembrie 2015 15:33

7 comentarii

  • postat de dima Duminică, 27 Decembrie 2015 11:25 78.97.221.*** Link la comentariu
    0
    3

    Va fi ca pe vremuri...boieri si sclavi...intram iar in epoca scalvagista!!!

    Raportează
  • postat de asdfghjkl Duminică, 27 Decembrie 2015 07:53 5.13.186.*** Link la comentariu
    0
    2

    La curtea lui Vodă e şedinţă mare,
    Stau boieri pe scaun, stau şi în picioare,
    Se discută probleme, se analizează
    Ce nu merge bine, ce incomodează;
    În cap de masă, pe scaun, însuşi Vodă Ţepeş stă,
    Boierul Velea face prezenţa şi numără.

    Se ridică Vasile, zice: "Ţepeş Doamne,
    Stăm bine cu producţia de cereale şi carne,
    Am depăşit planul în industria de zgură
    Şi-am fost informat că nici nu se mai fură;
    În producţia de ţepe suntem, Doamne, pe primul loc în lume,
    I-am depăşit pe-americani, fără ruşine, putem spune!"

    "Dar există probleme şi in îndustria de ţepe!"
    Se ridică în picioare boierul Şulea Trepe.
    "Nu mai avem lemn de paltin, producţia stagnează de ieri,
    Iar stejarul, Ţepeş Doamne, îl ţinem doar pentru boieri,
    De aceea propun să facem ţepele din lemn de prun!
    Vor fi beţivi mai puţini, iar lemnul e destul de bun..."

    "E o propunere bună", zice Ţepeş, "Propun
    Chiar de mâine să-nceapă producţia cu lemn de prun!
    Totul să meargă bine, ţeapa să iasă fain,
    Să nu se neglijeze problema de design,
    Ţeapa să fie suplă, să satisfacă clientul,
    Să se potrivească perfect cu clima şi ambientul,
    Să se trimită cadre să se specializeze,
    Economia de lemn să nu se neglijeze,
    Printr-o reproiectare justă să se elimine orice sofism,
    Astfel încât ţepele să reziste şi la seism!"

    Raportează
  • postat de ana Duminică, 27 Decembrie 2015 01:43 82.78.12.*** Link la comentariu
    2
    4

    Din păcate, problema locurilor de muncă este generală - nu doar la țară. Dacă sunt locuri de muncă, în mare parte sunt prost plătite. Dar cu toate acestea este evidentă lipsa de interes a multora de a munci. Este de neînțeles să vezi oameni care locuiesc la țară și merg permanent și cumpără pulpe înghețate, își cumpără cafeaua în fiecare dimineață de la magazin (gata preparată) și stau ore la povești în fața magazinului. Nu mai spun de faptul că nu mai miroase de mult a cozonac - (de sărbători), și unii chiar preferă laptele de soia - nu se mai cresc vite că miros urât și e multă muncă. Acum lumea e preocupată de aspectul fizic, unghiile să fie cu gel, și ce se mai poate. Sunt mulți plecați din țară și tot mulțișori bișnițari care profită de puținii care mai muncesc. E trist, dar cam asta e imaginea care îmi vine în minte asociind articolul dvs. cu realitatea pe care o văd zilic. O mare vină o au ajutoarele sociale - care ar trebui date celor care muncesc și nu celor care lenevesc.

    Raportează
  • postat de lamurita Joi, 24 Decembrie 2015 20:41 5.13.205.*** Link la comentariu
    6
    4

    Ei dragilor, de ce va plangeti ca nu aveti locuri de munca? Daca ar candida acum Iliescu l-ati vota din nou, ca v-a ramas in suflete.Acum poate va treziti, poate mai si ganditi cand puneti stampila si s-o puneti unde trebuie.Dar de fapt daca cei alesi va da "indicatii pretioase" pe cine sa alegeti, ve-ti face iar ce a-ti mai facut si nu va mai poate nimeni oricat de destept ar fi, sa va aduca ceea ce va doriti.Poate incepe sa va fie rusine ca culoarea rosie nu mai e la moda, sau va place ajutorul social si atunci se schimba datele problemei.De ce nu incercati si "o haina noua"? Va place asa de mult cea purtata de 25 de ani sau de culoarea ei nu va indurati sa renuntati la ea? Depinde numai de voi si numai de voi sa va fie bine in viitor.Aveti dreptul la o viata macar decenta, daca nu se poate mai mult.Tineri, nu va lasati parintii sa puna stampila pe saracie, lipsa locuri de munca,plecari din tara,pensii de mizerie! Explicati-le ca de ei depinde viitorul vostru si al copiilor,copiilor vostri.Ne-au furat si ne-au umilit destul.Le-a facut cineva alesilor o analiza a averilor lor inainte de a intra in functie si cea pe care o detin astazi?Sau ei s-au pus la adapost prin a-si trece averile pe numele rudelor(frati,nepoti,veri,subalterni etc}.DNA-ule pe la comune cand treci,mai speram?

    Raportează
  • postat de George Miercuri, 23 Decembrie 2015 13:00 5.13.244.*** Link la comentariu
    8
    16

    Sa va prezint doua categorii de tarani:
    1. Taranul harnic: munceste de dimineata pana seara, alearga, se zbate, creste porci, vite, oi, pasari, le vinde, face bani, munceste pamantul, si-a luat si utilaje noi ,moderne (cu fonduri meramburasbile), cand gaseste cumpara pamant, oricum isi asigura o viata indestulata.
    2. Taranul putoros: cand nu e la bufet sta in fata portii si se uita pe ulita, nu are nici macar patrunjel de ciorba in curte si pe ala il cere la vecini, si-a vandut toate animalele ca sa se incadreze la ajutorul social, din lipsa de altceva face copii, alocatiile copiilor le da pe tigari sau bautura, daca-l chemi la munca nu vine, "ce el ii prost sa munceasca pe 60 de lei pe zi", la carciuma face politica cu ardoare, nu poti sa-l contrazici ca el e cel mai destept, 0% concentratie alcoolica in sange e de domeniul fantasticului iar cand vin alegerile voteaza cu PSD.
    Din pacate cei din categoria a doua sunt net majoritari. Din aceasta cauza nu vin firme la sat pentru ca nu gasesc oameni sa munceasca. Nu ii condamna nimeni la saracie, se condamna singuri pentru ca se complac in aceasta situatie. Solutia ar fi eliminarea ajutoarelor sociale de care beneficiaza si sa lasam natura sa-si urmeze cursul. Evolutia a presupus intotdeauna eliminarea (naturala) indivizilor slabi.

    Raportează
  • postat de amintiri din cimitir Miercuri, 23 Decembrie 2015 10:51 5.13.185.*** Link la comentariu
    7
    10

    daca ati votat ion iliescu asta va trebe, ati distrus irigatiile, v-ati trimis copii pe videocheat si la imbuc imbuc in italia ati distrus combinatul, furand ca nesabuitii si akum va faceti vile de parca sunteti cercetatori si lucratori in cercetare dar voi cercetati in jurul unei sticle de alcooll metilic beinduva zilele

    Raportează
  • postat de Taranca Taranca Miercuri, 23 Decembrie 2015 08:56 109.166.134.*** Link la comentariu
    1
    19

    Felicitari pentru articol ! Da la Beresti este saracie mare,nu mai avem cabinet stomatologic , nu mai avem birou notarial , nu mai avem benzinarie (nu au cetateni benzina pentru brujde,...) . La tara este tot asa de mare saracia tarani sunt batrani si nu mai pot lucra pamantul si-l dau la asociati iar patroni le dau putina recolta la hectar desi primesc tot felul de bani de la stat. Ei se imbogatesc iar taranul saraceste.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.