Încă de la începutul anului, principalul subiect de discuţie în domeniul economic este controversata lege a dării în plată, conform căreia datornicii ar putea scăpa de restanţele financiare dacă îşi cedează casa băncii. Cu toate acestea, amendamentele aduse legii, precum şi faptul că toate propunerile Băncii Naţionale a României au fost respinse de comisiile care au analizat până acum proiectul, fac din această iniţiativă legislativă un butoi cu pulbere pentru toată economia ţării.
Marţea şi miercurea trecută (16 şi 17 februarie), membrii comisiei Buget-Finanţe, precum şi membrii comisiilor juridică şi economică din cadrul Senatului României, au dat aviz favorabil legii dării în plată în forma propusă de deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul acestui proiect, cu excepţia propunerii ca persoanelor care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie şterse aceste datorii. În acelaşi timp, comisiile au respins amendamentele propuse de BNR, adică instituirea unui plafon de 150.000 de lei ca valoare maximă a locuinţei pentru care se acordă credit, precum şi o valoare a ratelor lunare de circa 65 la sută din veniturile nete. Deputatul Daniel Zamfir a susţinut că introducerea unor plafoane pentru aplicarea legii ar reprezenta o discriminare şi ar lăsa loc la interpretări din partea băncilor. "Propun să renunţăm la pragul de 65 la sută, ca să nu vină băncile să susţină că ai 62,3 la sută gradul de îndatorare şi nu te mai încadrezi. Să limităm abuzurile băncilor!", a spus Zamfir.
În plus, el mai afirmă că nu este vorba de o lege cu caracter social, ci de una cu caracter economic, pentru protecţia consumatorilor. "Noi am gândit această lege pentru a împărţi riscul între client şi bancă. Este o lege pentru a proteja consumatorul împotriva abuzurilor băncilor. Toţi cei care au luat credite, şi mă refer la clienţii a nouă bănci, au fost abuzaţi. Ceea ce s-a speculat, cum că de acele credite ar fi urmat să profite samsarii imobiliari, s-a rezolvat. Am exclus profesioniştii de la aplicarea legii şi cred că am lămurit cea mai mare problemă lansată public", a adăugat cel care a propus legea dării în plată.
BNR trage un semnal de alarmă
În urma deciziilor luate de comisiile din Senat, reprezentanţii Băncii Naţionale a României au redactat un document prin care vor să atragă atenţia asupra situaţiei precare în care ar ajunge economia ţării, dacă legea dării în plată ar fi promulgată în forma actuală. "Nu e în regulă! Marţi, reexaminarea actului normativ privind darea-n plată de către Comisia de Buget-Finanţe a ignorat complet impactul asupra bugetului şi finanţelor României, a inovaţiei premieră mondială care legiferează în fapt neplata datoriilor asumate prin contracte anterioare. Miercuri, a venit rândul Comisiiilor reunite juridice şi economice de la Senat să expedieze în derizoriu, într-o atmosferă de teatru-circ absurd greu de descris, exact consecinţele juridice şi economice cuantificabile în plăţ de miliarde de euro din banii contribuabililor", a spus Daniel Oanţă, consultant pe probleme de strategie al BNR.
"Este vital ca opinia publică să ştie că există un risc enorm de antrenare a unor daune imense ce vor fi plătite din banii tuturor contribuabililor. Vorbim de sume concrete, de ordinul miliardelor de euro, după estimările rezultate din diverse scenarii, putând să reprezinte până la 2 la sută din Produsul Intern Brut. Acesta poate fi deznodământul haiduciei cu care se mândreşte avocatul iniţiator al acestei legi de Ev Mediu târziu şi deputatul susţinător al neplăţii contractelor, fără să precizeze că jaful produs iniţial sub un pretext social, iar ulterior sub cel al ”legii economice” ar putea fi decontat din banii tuturor românilor, fie ei împrumutaţi sau nu la bancă. Ei sunt cu adevărat cei daţi în plată!", a mai precizat reprezentantul BNR.
Prima Casă trebuie să rămână în vigoare
Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a spus la finalul dezbaterii din comisia de Buget-Finanţe, că, în cazul creditelor Prima Casă, garanţia statului trebuie să se păstreze, în caz contrar acesta urmând să se dizolve. "Dacă se doreşte menţinerea programului, garanţia statului trebuie să rămână irevocabilă", a explicat Bogdan Olteanu.
"Refuzul de a scoate Programul Prima Casă de sub incidenţa acestei aberaţii legislative, care înaintează rapid spre Camera Deputaţilor, nu are, aşa cum ar trebui să fie evident pentru orice om cu inteligenţă sub medie, doar efectul tăierii accesului tinerilor la un credit pentru locuinţă în condiţii mai facile. Sunt 160.000 de credite, în sumă de circa 30 de miliarde de lei, deja acordate în baza unei garanţii a statului, acelaşi care vine acum s-o anuleze prin efectul legii! Deci, se poate ajunge la incredibila situaţie ca, peste noapte, cele mai garantate credite din România, cele cu garanţii ale statului şi garanţii imobiliare, să devină cele mai riscante din punctul de vedere al băncilor. Gravitatea situaţiei vine din faptul că legea română pune în discuţie însăşi calitatea garanţiei statului român. Au oare idee senatorii din comisiile care ar trebui să se ocupe cu buget, finanţe, economie şi juridic cât de prost sună asta în urechea oricărui investitor?", a mai spus şi Daniel Oanţă.
Piaţa imobiliară riscă să o ia la vale
Conform unui comunicat remis Agerpres de către Regatta Real Estate, în cazul în care avansul pentru creditele imobiliare va creşte la 30-35 la sută, ca urmare a promulgării legii dării în plată, foarte puţini cumpărători vor putea veni la bănci cu o sumă de 10.000 sau 15.000 de euro, în loc de 3.000 sau 5.000 de euro ca până acum.
Astfel, în contextul în care, de la începutul anului, a existat o degringoladă pe piaţa imobiliară din cauza căderii burselor, legea dării în plată nu ar face decât să provoace un nou cutremur în domeniu. "O lege dură a dării în plată înseamnă să lovim în finanţator, iar într-o industrie orizontală, cum este cea imobiliară — constructorii, dezvoltatorii, finanţatorii, consultanţii stau toţi în acelaşi cerc — dacă loveşti în finanţarea de la bănci distrugi piaţa, pentru că nu există altă opţiune de finanţare. Nici aroganţa băncilor nu este bună, dar nici această lege. Banca este motorul pieţei imobiliare şi al economiei. Ar trebui să existe şi alte surse de finanţare, dar în România există numai băncile, deci trebuie să existe o relaţie bună între piaţa imobiliară şi acestea", a spus Eduard Uzunov, preşedintele Regatta Real Estate.
Pentru moment, legea dării în plată trebuie să mai treacă de Senatul României şi de Camera Deputaţilor (for decizional în acest caz) înainte de a merge la promulgare.
