Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

*Incertitudinile economice au crescut apetitul pentru economisire, chiar dacă dobânzile practicate de bănci la depozite sunt departe de a fi încurajatoare

Chiar dacă dobânzile practicate la depozitele bancare sunt din ce în ce mai mici, gălăţenii nu par a-şi fi pierdut, totuşi, apetitul pentru economisire. Ce-i drept, o parte din acesta vine şi din incertitudinile pe care încă le mai ridică mediul economic. Astfel, în timp ce populaţia are tendinţa de a pune ceva „bani albi pentru zile negre”, companiile se bazează, după experienţele destul de traumatizante pe care le-au avut în materie de credite bancare, mai mult pe resursele proprii în desfăşurarea activităţii sau derularea unor eventuale investiţii.
Pentru a pune, însă, ceva capital deoparte, companiile tot la bănci ajung. Aşa se face că, la sfârşitul lunii februarie, după cum rezultă din datele centralizate de BNR, gălăţenii aveau în conturi - disponibilităţi la vedere şi depozite rambursabile la termen sau după notificare - de 4,2 miliarde de lei, cu peste 450 milioane de lei (adică mai bine de 100 milioane de euro - n.r.) mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ce-i drept, faţă de începutul lui 2016, conturile au scăzut cu vreo 50 milioane de lei, dar de obicei în acest „sezon” se umblă ceva mai des la „puşculiţă”, fie pentru efectuarea unor plăţi, fie pentru demararea unor noi proiecte.
În acelaşi timp, gălăţenii sunt tot mai conştienţi de faptul că depozitele bancare au devenit mai mult o modalitate de ţinere în siguranţă a economiilor şi mai puţin sau chiar deloc o modalitate de a obţine venituri suplimentare din dobânzi. În unele cazuri, mai ales la depozitele pe termen scurt, dobânzile practicate de bănci au scăzut şi sub pragul de 1 la sută, aşa că şansele de a vedea economiile pe un trend ascendent sunt destul de mici. Mai mult, sunt situaţii în care clienţii băncilor au surpriza că dobânzile, şi aşa mici, sunt cu totul „mâncate” de comisioanele mai puţin vizibile practicate de instituţiile financiare, gen „comision de administrare a contului curent” sau „comision de retragere în numerar”. Dacă vă rămâne ceva în buzunar din dobânzi, nu vă bucuraţi prea repede. Astfel de venituri fac, teoretic, parte din categoria veniturilor din investiţii şi prin urmare sunt supuse impozitării. Aşa se face că 16 la sută din câştig va intra în buzunarul statului.

Ce depozite au cea mai mare căutare

Dacă este să ne referim la moneda în care se ţin economiile, atunci se constată că leul are tendinţă de acumulare mai rapidă decât valuta. Mai exact, la Galaţi, rezervele în moneda naţională au crescut în ultimul an cu mai bine de 348 milioane de lei, la valoarea de 2.978,7 milioane de lei, din care 1.073,6 milioane de lei erau disponibilităţi la vedere, iar 1.905,1 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare. În cazul rezervelor în valută, creşterea a fost mai modestă, în echivalentul a 103,3 milioane de lei, la valoarea de 1.224,2 milioane de lei, din care 462,2 milioane de lei erau disponibilităţile la vedere, iar 761,9 milioane de lei erau depozitele la termen.
Strict pe categorii de clienţi, dacă este să ne luăm după rotunjimea conturilor, se poate spune că populaţia este mai „chivernisită” decât agenţii economici. Mai exact, în timp ce populaţia din judeţul Galaţi deţinea în conturi 2,98 miliarde de lei, agenţii economici abia dacă se apropiau de ştacheta de 1,1 miliarde de lei. Pe categorii de instrumente de economisire, la nivelul populaţiei se înregistrau disponibilităţi la vedere în valoare totală de 747,7 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 2.239,4 milioane de lei. În cazul companiilor, disponibilităţile la vedere erau de 669,3 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 376,1 milioane de lei.
În cazul depozitelor la termen, cele mai expuse depozite la „eroziune” sunt depozitele de valori mai mici, de până în 5.000 lei şi pe perioade scurte, de până în trei luni, unde pe lângă faptul că dobânzile sunt mai mici, comisioanele practicate de bănci sunt de obicei în sumă fixă. În astfel de cazuri, se poate ajunge şi în situaţia ca deponentul să ridice la scadenţă o sumă mai mică decât cea cu care s-a dus la bancă. Prin urmare, pe lângă faptul că o perioadă de economisire mai lungă este preferabilă uneia pe termen scurt, şi ofertele băncii trebuie analizate cu atenţie şi trebuie solicitate informaţii despre toate comisioanele practicate şi despre suma care vă rămâne efectiv în buzunar la termenul stabilit. De asemenea, trebuie mai mare atenţie la prelungirea automată a depozitelor bancare. Asta pentru că se poate întâmpla ca, în funcţie de bancă, dobânzile practicate la reînnoire să fie mai mici, chiar şi la jumătate, faţă de cele practicate la înfiinţarea depozitului. Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că dacă „se umblă” la un depozit la termen, înainte de data stabilită, acest lucru înseamnă automat o pierdere. Prin urmare, pentru cheltuieli neprevăzute este indicat să se pună o sumă într-un cont separat, special dedicat unor astfel de situaţii.

Dobânda, faţă în faţă cu inflaţia

Un factor care vă poate, de asemenea, „eroda” veniturile din dobânzile este, de exemplu, inflaţia. Mai exact, chiar dacă veţi avea la un moment dat mai mulţi bani în cont, puterea lor de cumpărare ar putea să fie mai mică decât la început. Problema dobânzilor real negative este, de altfel, una care preocupă şi BNR. Se ia în calcul, pentru perioada următoare, îngustarea coridorului din jurul dobânzii de politică monetară, pentru a contracara presiunile inflaţioniste estimate pentru anul 2017, măsură care nu numai că ar ajuta la evitarea dobânzilor negative la depozite, dar în paralel ar contribui şi la ieftinirea creditelor.
"Deocamdată nu avem nicio modificare importantă (de politică monetară - n.r.). Vom avea detalii în luna mai. Între timp, şi ca urmare a discuţiilor cu organismele financiare internaţionale, s-a conturat un prim pas spre o îngustare a coridorului de dobândă. Semnificaţia este clară, arată că întărim puterea de semnal pe care trebuie să o aibă rata de dobândă de politică monetară. Între timp, până ce o asemenea măsură va fi luată, va trebui să clarificăm, inclusiv cu opinia publică, ce altă semnificaţie are o asemenea îngustare", a explicat în cadrul unei conferinţe de presă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul a admis că o creştere a ratei de dobândă pentru facilitatea de depozit, spre exemplu cu 0,25 puncte procentuale, de la 0,25 la sută în prezent la 0,5 la sută, ar putea să fie trecută la capitolul înăsprire sau întărire. În opinia BNR, însă, acesta ar fi un semnal clar că instituţia se opune ca în România să se ajungă la dobânzi negative la depozite. În ceea ce priveşte partea superioară a coridorului, dintre dobânda de politica monetară şi rata Lombard, la care se împrumută băncile de la banca centrală, în cazul în care coridorul rămâne simetric, o îngustare de 0,25 de puncte înseamnă că rata Lombard scade la 3 la sută, ceea ce înseamnă o ieftinire a creditelor.
"Dacă dobânda la facilitatea de depozit reprezintă un fel de minim pentru depozite, rata Lombard este un fel de minim la credit. Reducerea la Lombard categoric nu înseamnă întărire, ci mai degrabă invers, se mai ieftinesc creditele", a precizat guvernatorul BNR.
În acest moment, coridorul din jurul dobânzii de politică monetară este de 1,5 puncte procentuale în jurul dobânzii de politică monetară de 1,75 la sută. Astfel, dobânda pentru facilitatea de depozit este de 0,25 la sută, iar pentru facilitatea de credit (Lombard) este de 3,25 la sută.         

Citit 1281 ori Ultima modificare Duminică, 03 Aprilie 2016 16:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.