Evaluaţi acest articol
(10 voturi)
1 comentariu

În total, traficul de mărfuri în primele patru luni ale anului a sărit de 2.67 milioane de tone, grosul fiind reprezentat de transporturilor de materii prime şi laminate * Traficul fluvial, de cinci ori mai mare decât traficul maritim * Portul Mineralier Galaţi rămâne cel mai puternic port de la Dunăre


Traficul de mărfuri din porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a fost în primele patru luni ale acestui an de peste 2,67 milioane de tone, cu 173.000 de tone mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Mărfurile operate în cantităţile cele mai mari au fost produsele minerale brute de carieră şi balastieră, ipsos, zgură - peste 818.000 de tone, minereuri neferoase – peste 568.000 tine, minereuri de fier - peste 436.000 tone şi laminate, cu peste 352.000 tone. La polul opus s-au aflat transporturile de maşini, utilaje, echipamente, dar şi cele de animale în viu, materiale de construcţii sau produse alimentare”, a precizat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.

Pe de altă parte, chiar dacă, per ansamblu, traficul de mărfuri a avut o creştere importantă, evoluţiile au fost diferite, în funcţie de natura mărfurilor. Se constată, de exemplu, o scădere semnificativă a transporturilor de cereale. Acestea au fost, în perioada ianuarie – aprilie 2016, de doar 58.394 de tone, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, transporturile de cereale au fost de aproape 125.000 de tone. În paralel au scăzut şi transporturile de seminţe, uleiuri şi grăsimi, de la aproape 42.450 tone la 17.661 tone. Scăderea la traficul de produse agro-alimentare a fost compensată de traficul de mărfuri, în special materii prime, destinate activităţii industriale. De exemplu, transporturile de minereu de fier au crescut faţă de anul trecut cu aproape 50.000 tone, în timp ce cantităţile de minereuri neferoase au crescut cu peste 120.000 tone. Creşteri semnificative s-au înregistrat la transporturile de cocs şi cărbune, de la 176.222 tone la 225.219 tone. Nu în ultimul rând, potrivit datelor furnizate de APDM Galaţi, mult mai solicitate au fost transporturile de îngrăşăminte naturale şi chimice, care au crescut în primele patru luni ale acestui an la un total de 96.935 tone, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, traficul la această categorie de mărfuri era de doar 17.225 tone.

Traficul naval vs traficul maritim


Dacă este să ne raportăm la tipurile de transporturi, se constată că, de departe, traficul fluvial prin porturile APDM Galaţi este net superior traficului maritim. Mai exact, prin porturile de la Dunăre au trecut în primele patru luni ale acestui an nu mai puţin de 1.229 de nave fluviale, în creştere cu 230 de nave faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce navele maritime, ce-i drept de capacitate mai mare, au fost în număr de 116, mai puţine cu 29 de nave faţă de anul trecut.

În ceea ce priveşte cantităţile de mărfuri transportate, traficul fluvial şi-a adjudecat 2,25 milioane de tone, în timp ce traficul maritim a atras în jur de 416.000 tone. Pe de altă parte, chiar dacă mai mic, traficul maritim este principalul pivot pentru operaţiunile de import-export, aproape întreaga cantitate de marfă constând în transporturi pentru export (cereale, laminate, fier vechi, buşteni etc.). Din traficul fluvial, doar jumătate a fost format din mărfuri care au mers la export (maşini şi echipamente, laminate etc.), multe dintre navele fluviale fiind folosite pentru operaţiuni de cabotaj, între porturile româneşti de la Dunăre.

Cum au mers porturile din Galaţi


Dacă ar fi să ne referim strict la porturile din Galaţi, partea leului a revenit Portului Mineralier, ce deserveşte combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, care şi-a adjudecat, de altfel, aproape jumătate din întreg traficul de mărfuri din porturile administrate de APDM Galaţi. Mai exact, prin Portul Mineralier, în primele patru luni ale anului 2016, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de peste 1,13 milioane de tone, din care aproape trei sferturi a fost reprezentat de produse minerale brute, minereurile de fier şi combustibilii solizi, restul fiind format în special din laminate.

Pe locul următor la Galaţi, la o distanţă destul de mare se află Port Bazinul Nou şi Port Docuri. Traficul general de mărfuri derulat în Port Bazinul Nou în perioada ianuarie - aprilie 2016 a fost de 66.544 tone, din care grosul a fost reprezentat de laminate - 8.498 tone, fier vechi - 23.620 tone, îngrăşăminte chimice - 15.156 tone, produse minerale şi de balastieră - 18.707 tone. În Portul Docuri, traficul de mărfuri în primele patru luni ale anului a fost de 56.478 tone, ponderea fiind deţinută de transporturile de seminţe şi uleiuri, cu 11.583 tone, cereale - 6.714 tone, laminate - 10.194 tone, produse minerale . 17.892 tone şi de produsele alimentare şi băuturi, cu 3.893 tone. Ca număr de nave, prin porturile Galaţiului au trecut 486 de nave fluviale şi 90 de nave maritime.

Terminalul multimodal, în aşteptarea finanţării


Creşterea traficului de mărfuri prin porturile APDM Galaţi ar fi un argument în plus pentru demararea proiectului terminalului multimodal din Portul Galaţi, proiect în valoare de aproape de 120 milioane de euro, ce mizează pe o finanţarea din partea Comisiei Europene prin Programul "Connecting Europe Facility" (CEF). De asemenea, dacă lucrurile merg bine, o parte din bani vor veni de la bugetul de stat, precum şi de la companiile private care operează în Portul Galaţi.

După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, proiectul terminalului multimodal a fost depus la un prim apel de proiecte în cursul anului trecut, însă, deşi importanţa lui regională a fost recunoscută, grosul banilor a fost direcţionat spre un program mai amplu de modernizare la nivel naţional a infrastructurii feroviare. Proiectul terminalului gălăţean a fost din nou depus la al doilea apel de proiecte, de la sfârşitul anului trecut, şi se speră că, de această dată, va primi „undă verde” pentru finanţare de la instituţiile europene.

„Noi am avut deja o serie de consultări cu specialişti de la DG Movie, pentru a nu mai întâmpina aceleaşi probleme ca la primul apel pe CEF, din acest an, când deşi proiectul era eligibil, el nu a fost prins la finanţare din cauza restricţiilor bugetare existente la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, am fost asiguraţi că vom fi sprijiniţi cu mai multă vigoare şi de Ministerul Transporturilor...”, declara pentru „Viaţa liberă”, înainte de (re)depunerea proiectului, Nicolae Tivilichi, preşedintele Consiliului de Administraţie al APDM Galaţi.

În prezent, proiectul terminalului multimodal, în jurul căruia gravitează întregul Program Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi, se află în evaluare la Comisia Europeană, un verdict final urmând a fi comunicat, se pare, în cursul lunii iunie. Pe lângă realizarea acestui terminal multimodal, strategia de dezvoltare a APDM Galaţi mai prevede modernizarea Danei 32 din Port Docuri şi derularea unor lucrări de decolmatare a porturilor, proiecte aflate deja în stadii destul de avansate, precum şi realizarea unui terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) în Parcul Industrial, care are şi el un studiu de prefezabilitate realizat.

Citit 2225 ori Ultima modificare Joi, 19 Mai 2016 19:10

1 comentariu

  • postat de George Vineri, 20 Mai 2016 09:51 5.13.156.*** Link la comentariu
    1
    6

    1400 nave pe an la trei porturi, adica cca. 1 nava /zi/port. Mogadishu Port din Somalia are o medie de 8 nave/zi. Intr-adevar SEMNE BUNE

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.