* Depozitarea zgurii în vechea haldă este interzisă din 16 iulie * ArcelorMittal ar fi trebuit să deschidă o nouă haldă, conformă cu legislaţia de mediu * În schimb, conducerea Combinatului a anunţat că va vinde zgura direct din fluxul de producţie, deci nu mai face niciun depozit! * Autorităţile de Mediu ne-au informat că există probleme grave cu respectarea acordului de mediu de către ArcelorMittal Galaţi *
Gata! Halda de zgură a ArcelorMittal Galaţi este, de mâine, istorie. Potrivit acordului integrat de Mediu încheiat între autorităţile în domeniu şi Combinat, de mâine, 16 iulie, trebuie să înceteze orice depozitare de deşeuri în vechea haldă – muntele acela de mizerie din partea de apus a ArcelorMittal – încălcarea acestei prevederi fiind sacţionată cu amenzi uriaşe: peste 100.000 de euro pe zi!
La o primă vedere, lucrurile par simple. Din păcate, însă, situaţia este extrem de complicată, mai ales din cauza faptului că ArcelorMittal a ales o politică de mediu cel puţin bizară: deşi s-a angajat că va construi un depozit de zgură nou, conform cu prevederile legislaţiei, nu a respectat obligaţiile asumate. Poziţia conducerii Combinatului faţă de chestiune este şi ea interpretabilă. Dar să vedem, în cele ce urmează, care este situaţia.
De şase luni, Combinatul tratează Mediul cu indiferenţă
Prin avizul de mediu nr 37/18.07.2008, ArcelorMittal SA Galaţi şi-a asumat mai multe măsuri pentru închiderea haldei de zgură şi rezolvarea managementului deşeurilor. În caz contrar, activitatea societăţii putea fi suspendată temporar.
La acel moment, conducerea Combinatului a acceptat condiţiile impuse de cei de la Mediu, însă s-au ţinut de treabă doar până la 1 ianuarie 2009. După această dată (adică în ultimele şase luni), ArcelorMittal Galaţi nu a mai respectat niciunul din termenele stabilite!
Iată ce date ne-a transmis marţi (prin adresa numărul 7604/14 iulie 2009) ing. Ingrid Miron, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi: numai 3 din cele 9 măsuri asumate au fost respectate.
Atenţie! Asta în condiţiile în care termenul stabilit prin acordul de mediu a fost deja depăşit, iar posibilitatea unei prelungiri nu există. Să le luăm pe rând.
Până în momentul în care citiţi aceste rânduri, Combinatul a reuşit să:
1) – Constituie fondul pentru închiderea haldei;
2) - Delimiteze cadastral perimetrul vechii halde;
3) – Întocmească planul de intervenţii în caz de accidente, incendii şi poluări accidentale.
După cum vedeţi, cu excepţia punctului trei, nişte simple formalităţi. În ceea ce priveşte măsurile adevărate, de substanţă, în dreptul lor APM Galaţi notează sec: NEREALIZAT. Iată-le!
Întocmirea planului de stabilitate a haldei (N.R.: numai în ultimele trei luni am avut trei alunecări de teren extrem de grave) în vederea încetării activităţii de depozitare a zgurii, cu termen 31.12 2008 – NEREALIZAT. De fapt s-a încercat depunerea unor documente, dar nu se garanta rezolvarea problemelor, dovadă că au loc incidente în continuare.
Întocmirea planului de exploatare a zgurii (N.R.: recuperarea deşeurilor de fier de către cele trei firme contractante), cu termen 1 iunie 2009 – NEREALIZAT.
Aplicarea planului de stabilizare a haldei (termen 16 iulie 2009) – NEREALIZAT. Cum spuneam mai înainte, ArcelorMittal nici măcar nu a prezentat un plan fezabil pentru asta.
Întocmirea proiectului tehnic de execuţie pentru închiderea haldei de zgură (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.
Întocmirea planului de siguranţă şi pază (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.
Obţinerea autorizaţiei de gospodărirea apelor (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.
Dacă dumneavoastră, stimaţi cititori, vi se pare că atitudinea conducerii ArcelorMittal este corectă, vă rugăm să ne spuneţi. Nouă ni se pare că avem de-a face cu o încălcare nonşalantă a legilor acestei ţări şi cu o atitudine sfidătoare la adresa autorităţilor şi a noastră, a gălăţenilor.
Deficienţe grave la haldă
Situaţia de la vechea Haldă de zgură este mai mult decât dezastruoasă. Versanţii haldei se prăbuşesc sistematic peste albia pârâului Mălina şi apar „baraje” în care se dizolvă chimicalele din haldă şi care apoi ajung în pânza freatică şi în apele de suprafaţă.
Un recent studiu de amplasament al haldei, făcut în iunie 2009, la cererea Ministerului Mediului, de compania specializată CEPROMIN SA DEVA constată numeroase deficienţe grave.
Cităm: „Nu există o impermeabilizare naturală sau artificială a depozitului. Nu există un sistem de drenare pentru colectarea şi tratarea levigatului. Rigolele existente la baza haldei sunt colmatate, deteriorate, întrerupte pe sute de metri. Nu există şanţuri de gardă pentru colectarea apei meteorice. Au existat două foraje de control F1 şi F2 pentru monitorizarea nivelului şi calităţii apei subterane, care în prezent sunt acoperite cu material din haldă, datorită alunecărilor taluzelor din zonele NV şi SV a haldei”.
Raportul recomanda autorităţilor de mediu să nu autorizeze măsurile ulterioare închiderii câtă vreme ArcelorMittal nu rezolvă deficienţele. Credeţi că le-a rezolvat?! Punctul de vedere al APM Galaţi, din 14 iulie 2009, arată că nici pomeneală!
Garda de Mediu – „vom lua măsuri”
Comisariatul Gărzii Regionale de Mediu Galaţi, prin persoana comisarului şef Ion Drugan, precum şi Comisariatul judeţean al Gărzii de Mediu, prin persoana comisarului şef Mihai Turcu, ne-au dat asigurări că situaţia de la halda de zgură a Combinatului este în monitorizare şi că vor fi luate măsuri grabnice şi dure.
„Nu vom cocoloşi pe nimeni. Dacă ArcelorMittal încalcă legea va fi amendat fără niciun fel de comentarii. Vom aplica amenda maximă cât de des ne permite legea”, ne-a declarat Mihai Turcu.
„Vă garantez că zvonurile cum că ArcelorMittal are un statut privilegiat sunt false. Există un program de conformare, dar dacă este încălcat vom lua măsuri”, a declarat şi Ion Drugan.
ArcelorMittal – „Renunţăm la haldă”
Urmare a solicitării de informaţii transmisă de „Viaţa liberă”, în urmă cu o săptămână, la ArcelorMittal SA Galaţi, în data de 10 iulie ne-a fost transmis un răspuns lapidar.
Iată conţinutul: „Activitatea de depozitare în actuala haldă de zgură se va opri înainte de 16 iulie. Exploatarea haldei va continua, fiind exclusiv executată de companii externe. Cea mai mare parte a zgurilor care anterior erau depozitate în vechea haldă va fi folosită în alte industrii. Restul va fi eliminat de companii autorizate şi specializate”.
„ArcelorMittal Galaţi va deschide un nou depozit pentru procesarea diverselor deşeuri. În acesta vor fi depozitate temporar, în vederea procesării sau eliminării, materiale precum cărămizi refractare, moloz, var, piatră de var şi derivate. Depozitul va permite selectarea şi prelucrarea deşeurilor în funcţie de utilizarea lor ulterioară”.
Aflăm deci că:
1) – Halda de zgură se închide. Adevărat. Însă, după cum arătam mai înainte, condiţiile impuse de autorizaţie de mediu nu sunt respectate, deci nu prea e închidere, ci abandonare...
2) – Se va deschide un depozit temporar. Şi asta e o ipoteză interesantă, căci deşi mâine se închide halda veche, depozitul temporar nu este autorizat. Fiind lipit de vechea haldă, nu rezolvă de fapt nimic din problemă!
3) – Zgura va fi eliminată. Cum şi de către cine? Căci nu există în România nicio companie specializată în prelucrarea, neutralizarea şi comercializarea zgurii.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să constatăm că de mâine conducerea ArcelorMittal va sta cu zgura în braţe până când va găsi o soluţie.
Ţinând cont că în haldă sunt deja 59 milioane de tone de deşeuri, depuse în 40 de ani, adică 14.600 de zile, rezultă că ar fi vorba de un „mizilic” de vreo 4000 de tone pe zi! N-o mai fi chiar atât, că producţia a scăzut dramatic, dar măcar 1000 de tone pe zi tot se adună, nu?!
Deocamdată atât despre „închiderea” haldei de zgură a ArcelorMittal. După cum vedeţi, lucrurile se prezintă foarte prost, de aceea aşteptăm ca autorităţile de Mediu să-şi facă datoria în perioada ce urmează.
Gălăţenii au dreptul legal ca sănătatea să le fie apărată de poluarea agresivă pe care Combinatul le-o „serveşte” de patru decenii încoace!
Muntele de deşeuri de lângă Combinat – date tehnice
Situată în vestul ArcelorMittal SA Galaţi, halda şi-a început „expansiunea” în anul 1968, odată cu pornirea Furnalului nr. 1 şi a Oţelăriei OLD1.
Ocupând malul estic al bălţii Mălina, halda a avansat permanent spre celelalte zone acoperite cu apă. Avansarea s-a produs în plan orizontal dar şi cu o pantă continuă ascendentă, astfel că, plecând de la cote de nivel de 10-15 m, s-a ajuns în zona fostelor fronturi de descărcare a zgurilor la pante cu înălţimi de peste 60 m.
Suprafaţa haldei de zgură depăşeşte 100 ha, extinzându-se înspre vest (în Balta Malina), din cauza alunecărilor repetate, precum şi a excavărilor pentru furtul de fier vechi din perioada 2005 - 2007. În perioada 1968-1999 s-au depozitat pe halda de zgură circa 46 milioane tone de material, într-un mod mai mult sau mai puţin selectiv.
Compoziţia fizică a Haldei de Zgură (estimată – nu măsurată; datele sunt dintr-un raport trimis în luna iunie la Ministerul Mediului de către garda de Mediu Galaţi) este: zgură de furnal – 47 la sută; zgură de oţelărie – 30 la sută; deşeuri refractare, moloz, neferoase, pulberi – 23 la sută.
În prezent, halda are următoarele caracteristici: unghi de taluz 26–27 grade; cota actuală + 60 m; capacitate 59 milioane tone.
Foarte puţine date privind contaminarea haldei. Oare de ce?
Daca indicatorii fizici ai haldei sunt cât de cât simplu de aflat, în ceea ce priveşte contaminarea chimică a depozitului este foarte greu de găsit date publice.
Totuşi, ne-a căzut în mână documentul cu numărul 1433 /CR/23.06.2009, prin care Garda de Mediu de la Galaţi informa Garda Naţională de Mediu despre următoarele:
„Pentru una din probe - PS7-sol din incinta haldei, lângă drum acces suprafaţă - s-a înregistrat o valoare de 2844 mg/kg substanţă uscată pentru indicatorul Mn (mangan), faţă de valoarea prag de alertă de 2000 mg/kg substanţă uscată. Ca urmare a depăşirii pragului de alertă (concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări), dar a situării acestuia sub limita pragului de intervenţie, s-a luat decizia în cadrul şedinţei Comisiei Interne de Analiză a APM Galaţi ca halda de zgură să fie cuprinsă în lista siturilor potenţial contaminate”.
Asta înseamnă măsurători suplimentare, pentru o deplină edificare. Să vedem ce va rezulta din aceste măsuri, desigur dacă datele vor fi făcute publice...
Excepţie - recuperarea fierului din haldă continuă
Chiar dacă depozitarea deşeurilor este interzisă din 16 iulie, activitatea de recuperare a fierului vechi din haldă va continua. În prezent, recuperarea fierului vechi - care se află în zgură sub formă de scoarţe şi lentile de fontă şi oţel - este făcută de trei firme: DSU Romania SRL (excavează halda în zona sudică), Ady Toma SRL (zona centrală a haldei) şi Grand Smithy Works International SRL (partea de nord).
Potrivit Gărzii de Mediu Galaţi, toate societăţile sunt autorizate pentru căutarea fierului vechi, dar nu şi pentru valorificarea zgurilor. De altfel, din faptul că zgura rămâne pe loc după sortare provin şi problemele cu stabilitatea haldei.
