Acordul CETA, cel mai fierbinte subiect comercial al Uniunii Europene | Ce este şi ce beneficii le aduce românilor

Acordul CETA, cel mai fierbinte subiect comercial al Uniunii Europene | Ce este şi ce beneficii le aduce românilor

Sursa foto: Internet
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
1 comentariu


Un subiect aprig dezbătut în multe dintre statele membre ale UE, cum ar fi Germania, Franţa şi Olanda (toate aflate în perioada pre-electorală), acordul CETA a fost privit cu nepăsare de opinia publică din România până de curând, când diverse organizaţii ale societăţii civile, dar şi organizaţii profesionale au început să îşi exprime îngrijorările faţă de posibilele efecte asupra economiei noastre. 

Dar ce este acordul CETA? Abreviere de la "Comprehensive Economic and Trade Accord", la nivel global, CETA s-ar putea dovedi cel mai ambiţios acord încheiat vreodată în domeniul serviciilor şi investiţiilor, dat fiind că nu se aplică numai comerţului liber, ci este un acord mixt, care conţine prevederi din domeniul comerţului, dar şi din domeniul cooperării economice şi a investiţiilor. Totuşi, prin aplicarea acestuia, vor fi reduse peste 99 la sută din taxele vamale aplicate de cei doi parteneri (UE şi Canada), măsură din care vor rezulta oportunităţi de acces pe piaţă atât pentru comerţul cu mărfuri, cât şi pentru cel cu servicii şi investiţii. Motivul principal pentru care în România acest acord este, momentan, privit cu scepticism, este volatilitatea economiei noastre, deloc competitivă comparativ cu alte state membre. 

Negocieri începute în 2009


Primele discuţii pentru acordul CETA dintre UE şi Canada au început în anul 2009, însă textul acestui acord a fost finalizat abia cinci ani mai târziu, în 2014. Pentru că a fost nevoie şi de revizuirea juridică, inclusiv în ceea ce priveşte soluţionarea diferendelor între investitori şi stat, textul final a fost publicat abia în luna februarie a acestui an. 

CETA creează un cadru juridic ambiţios care va fi promovat ca un model în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) de către partenerii semnatari. IMM-urile europene vor avea mult de câştigat datorită asigurării mai facile a accesului pe piaţa canadiană, atât la nivel federal, cât şi la cel de stat.

CETA, între comerţul vechi şi cel nou


Dacă acordul CETA va fi un succes, va marca o piatră de hotar între vechea lume a comerţului global şi cea nouă, fiind linia care va delimita filosofia noilor acorduri comerciale şi economice pe care Uniunea Europeană le promovează. 

Potrivit iniţiatorilor, comerţul liber este principalul motor al creşterii economice. Acesta ajută la crearea noilor locuri de muncă şi creează bunăstare, chiar dacă această stare este distribuită inegal între ţări, regiuni şi comunităţi, din cauza globalizării.

Plecările în Canada, mai uşoare pentru români


"În urma discuţiilor intense din ultimele luni între cei doi Prim-miniştri, Dacian Cioloş şi Justin Trudeau, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017", se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Conform acordului, de la 1 mai 2017 vor putea călători liber în Canada românii care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite. Lor li se va acorda o autorizaţie electronică de călătorie (eTA), care va ţine locul vizei. 

Şi preşedintele Klaus Iohannis a salutat semnarea Tratatului comercial între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), de la Bruxelles, şeful statului considerând că impactul deciziilor luate va avea mai multe beneficii pentru cetăţenii români.  

"Pe de o parte, se elimină tratamentul diferit în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei. Pe de altă parte, cetăţenii români vor putea beneficia de efectele economice pozitive ale acestui acord de comerţ liber dintre Uniune şi Canada", a anunţat Preşedinţia într-un comunicat. 

Cu toate astea, autorităţile canadiene au anunţat că există posibilitatea reintroducerii vizelor, dacă numărul imigranţilor ilegali va creşte.

Ridicarea vizelor pentru SUA, o dorinţă greu de îndeplinit


Dacă ridicarea vizelor pentru Canada a devenit realitate, lucrurile nu sunt la fel de simple în cazul regimului de vize pentru SUA. În urma unei întâlniri cu vicepreşedintele american, Joe Biden, la Washington, în luna mai, premierul Dacian Cioloş a declarat că România nu se poate aştepta la decizii formale legate de programul Visa Waiver în perioada imediat următoare, dar că poate continua să insiste pe acest subiect.

"Am abordat şi acest subiect cu vicepreşedintele Joe Biden. Partenerii noştri americani înţeleg interesul şi aşteptările României pentru a găsi soluţii în acest sens. Sigur, ne-au reamintit că există anumite criterii, pe care în mare parte le respectăm, e doar acel criteriu privind numărul de dosare sau procentul de dosare respinse privind solicitările de viză. Ştim şi faptul că deciziile nu depind atât de mult de Administraţie, cât mai ales de Congres. Ori, dacă punem în discuţie şi faptul că în Statele Unite este an electoral, acesta este un subiect vizavi de care nu ne putem aştepta la decizii în perioada imediat următoare", declara Cioloş, după întâlnire.

Potrivit premierului, autorităţile române vor continua să insiste pe acest subiect, care rămâne pe agenda bilaterală. "Este important şi pentru noi ca autorităţile americane să înţeleagă că, atunci când vorbim de un parteneriat, şi mai ales de un parteneriat strategic, avem şi noi, din acest punct de vedere, aşteptări", a mai susţinut Dacian Cioloş.

De ce nu se ridică vizele pentru SUA


Legea americană cere ca participanţii la programul Visa Waiver, de scoatere a vizelor, să aibă o rată de refuz a dosarelor nu mai mare de 3 la sută. Ultimele statistici în cazul României, publicate acum mai bine de un an, arată că, deşi evoluţia era în direcţia bună, rata de refuz era încă în mod considerabil mai mare de 3 procente. Drept urmare, România nu se califică încă pentru acest program.

Relaţia dintre Canada şi România poate renaşte


Sorin Moisă, europarlamentar român şi membru în Comisia de Comerţ Internaţional din Parlamentul European, declara, acum nici două săptămâni, că România "va beneficia de reduceri tarifare pe câteva zone unde ţara noastră exportă şi este competitivă: pielărie şi încălţăminte, agricultură, componente auto, ceramică, textile", adăugând că "în aceste domenii sunt taxe destul de mari la exportul spre Canada".  

Cu toate astea, potrivit statisticilor Ministerului de Afaceri Externe, valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridică la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creştere cu 29,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridică la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creştere cu 7 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Ceea ce înseamnă că relaţiile economice dintre România şi Canada sunt în creştere, deja. 

ONG-urile trag un semnal de alarmă


Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de către companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. De exemplu, arată contestatarii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul. 

Până la semnarea şi ratificarea acordului CETA, România mai are la dispoziţie un an pentru analizarea tuturor prevederilor.

Valonii, principalii contestatari


La finalul lunii octombrie, când deja toate statele îşi dăduseră acordul pentru semnarea CETA, belgienii nu puteau să se alăture semnatarilor din cauza refuzului regiunii Valonia de a fi parte din acest tratat. 

Decizia Valoniei de a se opune semnării tratatului CETA era motivată de mai mulţi factori. "În primul rând, această regiune a fost preocupată de consecinţele respectivului acord pentru sectorul ei agricol", a declarat agenţiei EFE preşedintele Federaţiei Valone a Agriculturii, Joseph Pompier. Îngrijorările ţineau mai ales de posibilitatea de a se permite tratarea cu hormoni şi cu unele medicamente a animalelor destinate consumului uman, de importul unor produse transgenice sau de riscul dispariţiei unor produse tradiţionale valone, cum ar fi brânza Herve. Pe de altă parte, valonii nu erau convinşi că, graţie acestui acord, vor putea exporta în Canada cantităţi mai mari de carne şi produse lactate. "După anul 1990, mai mult de jumătate dintre producătorii agricoli din Valonia au dispărut", mai menţionase Joseph Pompier, care considera necesar să se garanteze aplicarea normelor de sănătate înaintea aprobării acordului. În opinia unui lider sindical valon, expert în tratatul CETA, Bruno Poncelet, includerea acestor norme într-o anexă a tratatului, pentru a fi abordate într-o negociere ulterioară, ar putea fi o soluţie pentru a se ajunge în final la convergenţă între regulile comunitare şi cele canadiene, cele din urmă fiind mai permisive cu organismele modificate genetic. Acelaşi lider sindical a indicat şi alte elemente care au determinat opoziţia Valoniei, cum ar fi posibilitatea delocalizării multinaţionalelor şi riscul deciziilor nefavorabile luate de instanţele de arbitraj comercial, factori invocaţi în ultimele zile de dinaintea semnării tratatului şi de premierul valon, Paul Magnette. 

Aceste modificări propuse de regiunea Valonă au fost acceptate de restul entităţilor federale din Belgia, astfel că pe 27 octombrie s-a ajuns la un compromis. Textul final care va fi ataşat acordului CETA şi va avea valoare juridică priveşte sistemul juridic al schimburilor comerciale cu Canada, protecţia micilor agricultori valoni, precum şi sublinierea unor angajamente în materie de securitate alimentară.

Canada are mai multe avantaje decât UE


Conform unui studiu făcut la Parlamentul European, impactul economic în urma semnării şi ratificării acordului CETA ar fi unul destul de mic pentru Uniunea Europeană (0,03 la sută din PIB), comparativ cu cel al Canadei, care va fi de zece ori mai mare. Cu toate acestea, 0,03 la sută din PIB-ul UE înseamnă 12 miliarde de euro, o sumă deloc de neglijat.

CETA a fost semnat cu susţinerea statelor membre UE


În penultima zi a lunii octombrie, într-un summit organizat la Bruxelles, Acordul Complet pentru Economie şi Comerţ (CETA) a fost semnat, cu susţinerea tuturor celor 28 de state membre UE, inclusiv a Belgiei, care a fost la un pas să anuleze acordul, prin refuzul de a-l semna. 

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a fost cel mai încântat de semnarea CETA, descriind momentul ca o "misiune îndeplinită". Şi Jean-Claude Juncker s-a declarat mulţumit de semnarea acestui acord. "Astăzi a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani. Uniunea Europeană şi Canada deschid, prin acest tratat, un nou capitol în relaţia lor", a explicat preşedintele Comisiei Europene. 

"CETA reprezintă un acord progresist, adoptarea noilor oportunităţi şi protejarea intereselor importante. Mai mult de atât, are potenţialul de a seta standardele viitoarelor acorduri", a afirmat şi Robert Fico, premierul Slovaciei. 

CETA, care va elimina 99 la sută din taxele vamale între UE şi Canada, va fi aplicat provizoriu şi parţial odată cu ratificarea de către Parlamentul European şi legislativul canadian în lunile următoare. Acordul, a cărui semnare survine la capătul a şapte ani de negocieri, va trebui apoi aprobat de toate parlamentele naţionale şi regionale ale UE pentru a deveni definitiv.

Citit 2801 ori Ultima modificare Vineri, 04 Noiembrie 2016 20:48

1 comentariu

  • postat de Ala fara datorii Luni, 07 Noiembrie 2016 02:18 64.231.68.*** Link la comentariu
    0
    2

    De ce e atat de greu in aceste articole sa se mentioneze ca este vorba de o viza "TURISTICA" care permite cetatenilor romani sa stea pana la 6 luni pe teritoriul Canadei ca si TURISTI. Ascultand in stanga si in dreapta se pare ca este o mare confuzie cu ridicarea acestor vize ... nu se acorda dreptul la munca acolo, la sedere permanenta sau la asigurari de orice fel.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.