”Modernizarea terminalului multimodal din Portul Galaţi şi Zona Liberă pot atrage investiţiile sud-coreene”, declară, în exclusivitate pentru „Viaţa liberă”, Excelenţa Sa, Domnul Ambasador Kim Eun-Joong
Aflat într-o vizită oficială la Galaţi, Ambasadorul Republicii Coreea de Sud - Excelenţa Sa, Domnul Kim Eun-Joong, ne-a făcut onoarea de a include în programul domniei sale şi o întâlnire cu jurnaliştii „Vieţii libere”. Cu această ocazie, în cadrul unui interviu în exclusivitate, am încercat să aflăm cum putem transforma „mioriţa” noastră într-un veritabil „tigru”, după modelul asiatic al Coreei de Sud. Răspunsurile primite ne încurajează să credem că Galaţiul este mult mai aproape de… Seul decât am putea să credem:
-Când românii se gândesc la Coreea de Sud, o asociază în primul rând cu dimensiunea economică şi tehnologică: Samsung, LG, Daewoo, Hyundai etc. Cu ce este asociată România când se vorbeşte despre ea în Coreea de Sud, prin ce este mai cunoscută?
- România este foarte cunoscută în ţara mea prin trei lucruri foarte importante. În primul rând, România este foarte bine definită din punct de vedere cultural, mă refer aici la calitatea deosebită a literaturii, a muzicii clasice, a dansului. În al doilea rând, activităţile sportive din România au ecou şi în Coreea de Sud. Nadia Comăneci este sportivul român cel mai cunoscut în Coreea de Sud, suntem fascinaţi de ea! În al treilea rând, România este cunoscută prin domeniul software/IT şi al capabilităţilor lingvistice foarte bune care există aici. Dar cred că România va deveni şi mai cunoscută în viitor. Spun asta pentru că, de exemplu, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi am fost impresionat de modul în care studenţii ştiu cum să se pregătească pentru o societate tot mai globalizată. Studenţii sunt viitorul ţării, iar după cum am văzut eu aici, la Galaţi, vor aduce un viitor frumos pentru România.
- România perioadei comuniste a fost comparată adesea, ca model economico-social, cu Coreea de Nord. În ce măsură România capitalistă de astăzi seamănă cu Coreea de Sud? Care ar fi lucrurile care ne apropie cel mai mult, care sunt lucrurile care ne despart?
-Sunt multe lucruri importante care ne apropie şi fac să ne înţelegem mai bine unii pe alţii, în ciuda distanţelor geografice. De exemplu, România, ca şi Coreea, este divizată, avem şi o largă diasporă. Prin urmare, înţelegem şi empatizăm cu România în aceste chestiuni. Dar, dincolo de asta, Coreea de Sud şi România împărtăşesc acelaşi set de valori, fie că vorbim de Drepturile Omului, principiile democratice sau cele ale economiei de piaţă. Sunt la fel, fie că vorbim de România sau Coreea de Sud! În plus, România, la fel şi Coreea ştiu ce poate însemna o societate totalitară. România s-a transformat din regimul comunist într-o societate democratică. În prezent, Coreea de Nord este una dintre puţinele ţări staliniste care au rămas în lume, una în care libertatea este suprimată, economia adusă în colaps… Într-un viitor, cred că România ar putea fi un bun exemplu pentru Coreea de Nord, în a se adapta, în a îmbunătăţi standardele de viaţă ale oamenilor şi de a se deschide spre vecinii săi.
- În 2008, România a încheiat cu Coreea de Sud un Parteneriat Strategic, primul de acest fel din zona Asia-Pacific. Care au fost, la modul practic, cele mai importante urmări ale acestuia?
- A fost un acord foarte important, a fost începutul unei colaborări foarte strânse între ţările noastre în domenii foarte variate – politică, economie, cultură, inclusiv în arena internaţională. De exemplu, în plan politic, România a susţinut cu fermitate rezoluţiile în favoarea păcii şi a sprijinit poziţia guvernului sud-coreean şi răspunsul internaţional împotriva testelor nucleare din Coreea de Nord. În această privinţă, România a implementat Rezoluţia 2270 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), menită să sancţioneze Coreea de Nord pentru provocările nucleare.
În termeni economici, Coreea de Sud şi România au avut, de asemenea, o cooperare reciproc avantajoasă. Investiţiile sud-coreene din România au ajutat România să-şi modernizeze industria şi au contribuit la depăşirea proceselor de tranziţie din economie. E suficient să amintim aici că investiţiile sud-coreene din România au ajutat la crearea a peste 15.000 de locuri de muncă! Pentru a completa imaginea, mai trebuie să spunem că schimburile economice au un trend ascendent. Ele au ajuns la o valoare de 1,2 miliarde de dolari, cu o balanţă echilibrată între importuri şi exporturi.
În domeniul cultural, ne bucurăm să vedem că „K-wave” (un „val cultural” care include, de exemplu, serialele inspirate din istoria şi mitologia coreeană – n.r.) a devenit foarte popular în România. În special „K-pop” (vă mai amintiţi de „Gangnam Style”? – n.r.) a devenit un „icon” printre studenţii români. Dar aceste relaţii culturale nu sunt cu un singur sens. După cum vă spuneam, muzicienii români sunt foarte apreciaţi în Coreea de Sud. În acest context, merită să amintim că avem chiar un parteneriat între Filarmonica Banatul din Timişoara şi instituţii similare din Coreea de Sud, un model pe care ne dorim să-l multiplicăm şi să-l dezvoltăm.
- Aţi pomenit de schimburile economice dintre România şi Coreea de Sud. Care este dinamica operaţiunilor de import-export şi ce sectoare sunt mai active?
-După cum spuneam, balanţa comercială între cele două ţări este una destul de echilibrată. Mai exact, în 2015, Coreea de Sud a înregistrat exporturi de 539 milioane de dolari în România, în timp ce importurile din România au fost de aproximativ 615 milioane de dolari. În termeni de bunuri pe care s-a pus accent în schimburi comerciale, exporturile au cuprins în special produse chimice, piese auto, ţevi din oţel, telefoane mobile, în timp ce importurile au fost axate în special pe componente auto, produse agroalimentare şi diverse utilaje. Avem, prin urmare, sectoare foarte active şi variate în schimburile economice.
- În mod particular, Galaţiul prezintă oportunităţi pentru companiile sud-coreene? S-ar putea stabili o axă comercială, aşa cum s-a realizat, în iulie 2015, între Portul Constanţa şi Portul Busan?
-Încercăm, desigur, să identificăm noi oportunităţi de colaborare, inclusiv economică, iar acesta este, de asemenea, unul dintre motivele prezenţei mele la Galaţi. Şi există potenţial de colaborare. Galaţiul este port la Dunăre, are şi un complex industrial important, precum ArcelorMittal Galaţi. De altfel, Coreea de Sud importă deja oţel de la Galaţi. De asemenea, Coreea de Sud este interesată de importurile de cereale sau de lemn. Modernizarea terminalului multimodal din Portul Galaţi şi Zona Liberă ar putea fi şi ele bune catalizatoare ale investiţiilor sud-coreene la Galaţi.
Ambasadorul Republicii Coreea de Sud - Excelenţa Sa, Domnul Kim Eun-Joong,
a vizitat Redacția ”Viața liberă”
S-au făcut, după cum aminteaţi, şi o serie de paşi. O delegaţie română axată pe cooperarea maritimă, organizată de Ministerul Transporturilor, a vizitat Portul Busan, în iunie anul trecut. Delegaţia a cuprins şi reprezentanţi din administraţia Portului Galaţi. Discuţiile s-au axat pe promovarea activităţilor din Portul Constanţa şi Portul Galaţi. S-a format un grup de lucru pe aceste chestiuni, în urma căruia guvernul sud-coreean a înaintat Ministerului Transporturilor o propunere de colaborare pentru Portul Constanţa. Aşteptăm rezultatele acestui grup de studiu şi în ceea ce priveşte Portul Galaţi, ne-am bucura să avem parte de proiecte şi propuneri pro-active şi în această privinţă.
- Cât de important este rolul unor agenţii precum KOTRA (Korean Trade-Investment Promotion Agency) pentru mediul de afaceri sud-coreean? Care ar fi condiţiile pentru a se putea realiza ceva similar şi în România?
- KOTRA este axată în principal pe ajutorarea întreprinderilor mici mijlocii (IMM). În România, de exemplu, le ajută în a fi informate despre situaţia economică de aici, astfel încât o companie să ştie exact la ce să se aştepte atunci când investeşte în această ţară. De asemenea, România este bine reprezentată în Coreea de Sud şi este foarte activă în a prezenta informaţiile de ordin economic, comercial, de care companiile au nevoie. Într-adevăr, Coreea de Sud ar putea fi un exemplu de succes şi pentru alte ţări în curs de dezvoltare. În mod particular, Seulul este gata să facă acest schimb de „know-how” cu Bucureştiul, în domenii precum dezvoltarea infrastructurii şi punerea în practică a Masterplanului General de Transport, creşterea productivităţii, stimularea economiei. Coreea de Sud sprijină România şi în demersurile pe care le face pentru a se alătura Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (forum interguvernamental ce conlucrează pentru a răspunde provocărilor economico-sociale internaţionale. Organizaţia îşi are rădăcinile 1948, în Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană, creată pentru a ajuta la administrarea planului Marshall de reconstrucţie a Europei după Cel de-al Doilea Război Mondial, model ce a fost ulterior extins – n.r.).
- România şi-a manifestat în mod oficial şi dorinţa de a adera la Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), proiect iniţiat de China, sprijinit şi de Coreea de Sud. Care ar fi pentru România avantajele de a face parte dintr-o astfel de structură? Prin ce diferă AIIB faţă de structurile „concurente”, precum Banca Mondială?
-Cred că un astfel de demers este o idee foarte bună. După cum se ştie, România trebuie să-şi îmbunătăţească căile rapide de transport, fie că vorbim de autostrăzi sau căi ferate, sau să-şi modernizeze porturile, precum Galaţi. România nu ar avea decât de câştigat din diversificarea instrumentelor investiţionale pentru dezvoltarea infrastructurii. Aceasta este şi ideea României de a se alătura Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), aceea de a avea o sursă în plus pentru dezvoltarea unor proiecte importante. Şi Coreea de Sud ar putea contribui, prin intermediul AIIB, la îmbunătăţirea infrastructurii României. Iar cooperarea prin intermediul Băncii Mondiale este, de asemenea, un lucru bun. Sunt două instrumente ce pot fi complementare.
Relaţii economice. Coreea de Sud, poartă a României spre Asia
Republica Coreea reprezintă a doua piaţă de destinaţie a exporturilor româneşti în Asia, după China. România este al 18-lea partener comercial al Coreei de Sud din rândul ţărilor UE la export (cu o pondere de 1,32 la sută), iar la import ocupă locul al 15-lea (pondere 0,93 la sută), potrivit datelor furnizate de Ministerul de Externe al României.
La 30 iunie a.c., volumul schimburilor comerciale ale României cu Republica Coreea a fost de 449,60 mil. USD, cu o balanţă comercială negativă pentru partea română de 103,55 mil. USD.
Principalele exporturi: utilaje şi echipamente, maşini şi aparate electrice, tablă din oţel, blocuri din aluminiu, maşini-unelte, boilere, schimbătoare de căldură, cereale, lemn şi articole din lemn, produse metalurgice, articole chimice anorganice, materiale plastice, vinuri, articole din sticlă, confecţii - tricotaje şi articole de îmbrăcăminte etc.
Principalele importuri: televizoare, tuburi cinescop, aparatură electronică audio-video, baterii auto, autovehicule, centrale telefonice digitale, cabluri din fibră optică, bandă laminată la cald, fire şi fibre sintetice, produse din materiale plastice, instrumente şi aparate optice.
Comitetul Mixt pentru Cooperare Industrială între România şi Coreea de Sud a fost convocat în şapte sesiuni, până în prezent, ultima având loc în aprilie 2016, la Bucureşti.
În 2008, a fost creată Camera de Comerţ şi Industrie România - R. Coreea, cu sediul la Bucureşti.
România - Coreea de Sud, un sfert de secol de relaţii diplomatice
România şi Coreea de Sud au stabilit relaţii diplomatice la 30 martie 1990, potrivit datelor furnizate de ministerul român de Externe. În acelaşi an, s-au deschis ambasade la Bucureşti şi Seul, cu ambasadori rezidenţi. În septembrie 2008, la Seul, preşedinţii celor două ţări au semnat Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Coreea de Sud, iar în iulie 2010, miniştrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic.
Preşedinţii României au efectuat vizite de stat în Coreea de Sud în martie 1994, octombrie 2005 şi septembrie 2008, iar preşedintele Coreei de Sud a efectuat o vizită de stat la Bucureşti în septembrie 2006. De asemenea, prim-ministrul Republicii Coreea a efectuat o vizită oficială în România (mai 1996). Ministrul afacerilor externe al României a efectuat vizite oficiale la Seul în 1991, 2001, 2010 şi iulie 2013, iar ministrul afacerilor externe şi comerţului al Coreei de Sud a efectuat vizite oficiale la Bucureşti în octombrie 1990 şi în septembrie 2006, precum şi o vizită de lucru în 2002. Au avut loc numeroase vizite la nivel ministerial şi parlamentar.
Capital străin. Principalele investiţii sud-coreene la noi în ţară
În România, operează 224 societăţi comerciale cu capital sud-coreean. Cu un volum total al investiţiilor de 202 milioane de dolari, Coreea de Sud ocupă locul 25 în clasamentul investiţiilor străine din România. Principalele domenii: construcţii de maşini, şantiere navale, industria chimică, telefonie etc. Cele mai importante investiţii aparţin firmelor Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering (construcţii de nave); Hanjin Shipping Co. Ltd. (agricultură); Dongyang E&P Inc. (producţia de motoare, generatoare şi transformatoare electrice); Hanil Electronics Co. Ltd. (calculatoare şi echipamente periferice); Joongbo Chemical Ind. Co. Ltd. (reciclare deşeuri ne-metalice); Doosan (construcţii de maşini grele); Samsung (producţia de oţel şi monitoare LCD, prin Hanil Electronics); STX (construcţia de nave).
Facilităţi consulare. Din acest an, românii pot călători la Seul fără viză
La 12 februarie a.c., s-a încheiat schimbul de scrisori între miniştrii afacerilor externe ai României şi Coreei de Sud referitoare la amendarea Acordului consular bilateral (Visa Waiver), care a intrat în vigoare la 13 martie 2016. Documentul prevede că oamenii de afaceri şi persoanele care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul celelalte ţări au dreptul de şedere fără viză pe o perioadă de până la 180 de zile. În afara acestor categorii, cetăţenii români şi sud-coreeni, posesori de paşapoarte valabile, pot intra pe teritoriul celeilalte ţări fără viză pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile, cu condiţia de a nu desfăşura activităţi lucrative.
Statistici oficiale. Comunitatea românească, formată din 420 de oameni
Potrivit statisticii autorităţilor de la Seoul, în Coreea de Sud erau înregistraţi, în luna aprilie a.c., 420 de cetăţeni români cu reşedinţa permanentă sau temporară (până la 1 an). Pe de altă parte, dacă în România sunt prezente multe companii sud-coreene de prestigiu, în Coreea de Sud nu este prezentă, deocamdată, nici o companie românească.
Ambasadă şi Consulate onorifice. Cine-i reprezintă pe români în Coreea de Sud
România este reprezentată în Coreea de Sud de Excelenţa Sa, dl ambasador Mihai Ciompec. Mai sunt, de asemenea, o serie de consulate onorifice: Seul şi provincia Kyonggido (consul general onorific este Shin Pyong Jai, om de afaceri); Busan şi provincia Kyongsang-do (Choi Kang-ho, om de afaceri); Daejon, Sejong şi Chungcheognam-buk-to (Sun Ryung-hoon, om de afaceri).
