Sute de hectare cu terenuri cultivate, distruse în totalitate, pagube în valoare de sute de mii de lei şi sute de agricultori care îşi văd, în această perioadă, munca distrusă, cam aşa se poate vorbi despre situaţia întâlnită în cinci localităţi din judeţul Galaţi – Suceveni, Tuluceşti, Măstăcani, T. Vladimirescu şi Barcea.
Nu este vorba despre culturi distruse de secetă sau de inundaţii şi nici despre cine ştie ce alunecări de teren, ci despre atacul… porcilor mistreţi. Direcţia de Agricultură Galaţi a realizat deja o situaţie pe care a transmis-o prefectului judeţului Galaţi, Claudiu Brânzan, semnalând cazurile.
Statistică îngrijorătoare
Potrivit datelor centralizate de Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, cea mai mare pagubă provocată de porcii mistreţi este la Suceveni, unde animalele sălbatice au distrus în proporţie de sută la sută 324 de hectare cultivate cu grâu, rapiţă şi lucernă, valoarea pagubei fiind de 350.916 lei. Suceveniul este localitatea cea mai afectată de atacul colţaţilor, însă şi alte comune au căzut „victime”.
Astfel, la Barcea au fost distruse 20 de hectare cu porumb (sămânţă), la Tuluceşti – 15 hectare cu porumb, distruse în totalitate, La Tudor Vladimirescu – 15 hectare cu grâu, iar la Măstăcani – 13 hectare cu orz.
Conform raportului DADR Galaţi, pagubele înregistrate sunt: la Tuluceşti – 8.000 de lei, la Măstăcani – 14.000 de lei, iar la Tudor Vladimirescu – 33.000 de lei. La Barcea însă, cele 20 de hectare cu porumb distruse de mistreţi sunt asigurate, iar valoarea pagubei va fi stabilită de asigurator.
Din atâtea sute de hectare, doar 20 au fost asigurate, asta şi din cauza faptului că, în general, culturile sunt asigurate împotriva inundaţiilor sau incendiilor şi mai puţin împotriva atacului animalelor sălbatice.
Măsuri impuse de situaţie
Prefectul judeţului Galaţi, Claudiu Brânzan, se va afla, miercuri, la Suceveni, pentru a constata la faţa locului pagubele produse de mistreţi.
„Există cadru legal pentru acordarea de despăgubiri agricultorilor aflaţi în această situaţie. Este vorba despre HG 1679/2008 privind acordarea de despăgubiri proprietarilor culturilor afectate de animalele sălbatice. Potrivit acestei hotărâri de guvern, la Suceveni trebuie să se constituie o comisie, formată din reprezentant al primăriei, şi câte un reprezentant al ministerelor Mediului şi Agriculturii. Comisia va întocmi un raport, iar în baza acestui raport se solicită Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale fonduri pentru acordarea despăgubirilor”, ne-a declarat Claudiu Brânzan.
În plus, prefectul judeţului Galaţi vrea să elimine şi cauza care a condus la această situaţie, nu doar efectele. „Vrem să solicităm Ministerului Agriculturii şi creşterea normei de vânat din zona Suceveni. În prezent, aici norma este de 15 capete de mistreţ pe an, însă acum în zonă sunt sute de mistreţi”, a adăugat prefectul precizând că după aprobare, carnea vânatului va fi pusă la dispoziţia unităţilor sociale – azile, cantine sociale etc.
AJVPS: Nu mistreţii vin peste noi, noi am venit peste ei
Deşi zonele despre care s-a făcut referire mai devreme se află în jurisdicţia Ocolului Silvic, am stat de vorbă cu directorul Agenţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, Vladimir Talpeş. Asta, mai ales că de la 1 august s-a deschis şi sezonul de vânătoare al mistreţilor.
Cum este familiarizat de ani de zile cu tot ce înseamnă legislaţie, dar şi comportament al animalelor sălbatice, l-am întrebat pe Vladimir Talpeş ce motiv au mistreţii care dau iama aşa, pe nepusă masă, în culturile oamenilor.
„În presă este aşa, o modă, să se scrie în fiecare an că mistreţii distrug culturile, dar situaţii din acestea nu sunt ieşite din comun. Trebuie să pornim de la ideea că omul a venit pe teritoriu mistreţului, de fapt, al animalelor sălbatice şi nu invers”, a explicat şeful AJVPS Galaţi.
Acesta a enumerat două din cauzele pentru care mistreţii ajung în lanurile cu porumb sau orz: păşunatul cu animale domestice (oi, vaci) în pădure şi incendierea miriştilor. „Când mistreţul simte miros de fum, îşi schimbă locul. În pădure nu se poate duce că sunt oi şi vaci şi atunci se duce în câmpul cultivat, unde este şi hrană”, ne-a spus Talpeş.
Acesta a adăugat că „şi agricultorii au obligaţii: să-şi asigure culturile, să angajeze paznici, iar atunci când înregistrează prezenţa animalelor, să le sperie, cu zgomote”. Mai mult, membrii AJVPS Galaţi pot fi folosiţi în situaţii deosebite (pentru îndepărtarea animalelor sălbatice din culturi sau aşezări), la cerere.
