* Dispariţia UCC a însemnat însă şi pierderea a sute de locuri de muncă *
Balaurul cu mai multe capete ce sufla pe nări praf de cocs, fum, dioxid de sulf şi monoxid de carbon a fost răpus nu de legislaţia europeană sau de lipsa investiţiilor de mediu, ci de criza economică.
Închiderea Uzinei Cocso-Chimice de la ArcelorMittal Galaţi a făcut ca aerul pe care îl respirăm să fie ceva mai curat. A lăsat în schimb sute de oameni fără locuri de muncă şi a dezvăluit o perspectivă sumbră în ceea ce priveşte soarta unităţii siderurgice din oraşul nostru.
Statisticile agenţiei locale de mediu arată că poluarea a scăzut cu procente importante după ce şefii grupului siderurgic ArcelorMittal au îngăimat prohodul cocsochimiei româneşti.
Controverse
Imediat după închiderea UCC s-au ivit discuţii destul de aprinse, principalul motiv al controverselor fiind acela că lichidarea producţiei de cocs la ArcelorMittal Galaţi nu înseamnă neapărat un lucru rău dacă vom ţine cont de faptul că a fost eliminată cea mai importantă sursă de poluare din Galaţi.
De cealaltă parte s-au situat mulţi dintre siderurgişti care au opinat la închiderea UCC că pierderile economice şi problemele sociale care urmează să apară vor fi mai mari decât ne putem imagina.
Iată însă că statisticile pe care Agenţia locală de Protecţie a Mediului ni le-a pus la dispoziţie arată că, într-adevăr, aerul pe care îl respirăm şi mediul în care trăim sunt ceva mai curate decât anul trecut. Motivul este unul singur: în aer şi pe frunzele copacilor nu mai este praf şi alte substanţe poluante ieşite de pe coşurile vechilor baterii de cocsificare.
Otravă cu tonele
O situaţie comparativă a poluării din judeţ înainte şi după închiderea UCC arată că, într-adevăr, a fost eliminată una dintre cele mai importante surse de poluare. Vom structura comparaţia raportând ArcelorMittal Galaţi la restul poluatorilor din judeţ.
După cum arată datele de la APM Galaţi, în ce priveşte emisiile de dioxid de sulf, acestea erau calculate pe anul 2008, în total, la 12.365,02 tone. Combinatul se făcea responsabil de producerea a nu mai puţin de 91,49 la sută din întreaga cantitate. Însă după închiderea cocseriei, emisiile de SO2 s-au redus cu 43 la sută în tot judeţul.
Măsurătorile în ceea ce priveşte oxizii de azot arătau că, în Galaţi, cantitatea produsă era de 12.613,05 tone anul trecut, iar ArcelorMittal contribuia cu 78,34 la sută din această cifră. Revenind la perioada de după oprirea bateriilor de cocsificare trebuie spus că emisiile s-au redus cu 10 procente.
Poluarea cu monoxid de carbon se cifra la 105.100,21 tone, iar 90,5 la sută din această cantitate venea de pe platforma siderurgică. Reducerea după ce s-a pus lacătul la producţia de cocs la Galaţi este însă de doar 2,4 la sută.
Nu mai puţin de 2.557,18 kilograme de dioxid de carbon este cantitatea măsurată anul trecut la nivelul întregului judeţ. Combinatul contribuia la această cantitate cu 62 de procente, iar reducerea măsurată după închiderea cocseriei este de 9,88 la sută.
În fine, compuşii organici nemetanici se cifrau la 4.884,91 tone, aportul Combinatului la acest indice fiind de 11,87 la sută. Reducerile înregistrate după ce a apus perioada în care la ArcelorMittal Galaţi se producea cocs sunt mici, de doar 0,25 la sută.
Pe locul I în top
Deşi din punct de vedere al reducerii poluării, închiderea cocseriei a însemnat o gură mare de oxigen, industria siderurgică rămâne cel mai mare poluator din judeţ. Instalaţiile de aglomerare, producerea varului, evacuarea fontei, cuptoarele cu insuflare de oxigen şi laminoarele sunt principalii duşmani ai plămânilor noştri, susţin reprezentanţii APM Galaţi.
Pe locul secund în acest top se găseşte industria energetică, care atacă mediul înconjurător prin arderi şi procedeele tehnice folosite la transformare.
Un loc important, deşi al treilea în acest top, îl ocupă traficul rutier. Gazele de eşapament care conţin pulberi în suspensie şi alte substanţe extrem de nocive ne fac aerul irespirabil, iar situaţia nu este deloc de neglijat în condiţiile în care numărul autoturismelor din judeţul nostru creşte în fiecare zi.
