Talibani, paralelism și lipsă de normalitate

Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Scenele inimaginabile de săptămâna trecută din Parlamentul României sunt doar vârful unui aisberg ce nu ține cont de încălzirea globală. Surescitați la maximum, aleșii poporului au oferit o scenă desprinsă, parcă, din zorii democrației, cea originală din urmă cu 30 de ani. La un pas de agresiune fizică, parlamentarii au creionat o mostră de tupeu și bădărănie dusă la extrem, condimentată cu acuze infantile referitoare la necunoașterea procedurilor de lucru.

Această talibanizare a discursului politic nu e de ieri, de azi. În spațiul public românesc, virulența cu care sunt demontate argumentele oponentului dau, pe alocuri, în isterie. Recrudescența violenței de limbaj și siluirea voită a bunului-simț au devenit virtuți ale politicienilor. Miștocăreala ieftină, de bodegă, și utilizarea în exces a unor truisme pe post de adevăruri universal valabile ne populează cotidian simțurile, nouă, celor care mai încercăm să distingem mesajele coerente în tot acest vacarm fără sens.

Mai trist este, însă, că oamenii nu par a mai avea răbdare cu acest gen de comportament. Prezența din ce în ce mai scăzută a alegătorilor la urne este determinată, fără doar și poate, de o involuție constantă a clasei politice. Cei care, încă, frecventează diversele scrutine electorale fie fac parte din aceeași categorie de talibani, fie, din lipsă de repere de normalitate, se (dez)orientează către cei cu certe abilități manipulatorii.

Și mai periculos este că, din turnul lor de fildeș, politicienii nu par a fi, nicidecum, dispuși să coboare către problemele cu adevărat importante. Agenda lor de gâlceavă politică perpetuă îi îndepărtează, pe zi ce trece, de agenda firească a cetățeanului. Cu această ocazie, le oferim și o veste proastă: diferențele de abordare nu pot decât să se accentueze până când vor deveni… paralele. În spațiul redus, bidimensional, al politicii românești, paralelismul e evident, iar gesturile de normalitate, tot mai rare.

Totuși, tot în urmă cu o săptămână, Ilie Bolojan (PNL) a venit la Buzău pentru a susţine referendumul iniţiat de primarul Constantin Toma (PSD) pentru comasarea municipiului cu localitatea Ţinteşti. În sfârșit, un lucru normal. Ambii politicieni cer reforma teritorială a României, care funcționează după o împărțire din 1968, nealiniată realităţilor şi nevoilor din 2021.

Citit 1468 ori Ultima modificare Miercuri, 15 Septembrie 2021 01:07

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.