Nu apucă să se zvinte năduşeala pe cocoaşa USL, după zadarnicele avataruri de suspendare a lui Traian Băsescu, că au apărut nişte scurtcircuite de interior, care periclitează integritatea atelajului politic prefabricat întru zădărnicirea mandatului preşedintelui în funcţie. De ce zic asta? Păi pentru că altfel nu aş putea explica intervenţia cetăţeanului Dan Voiculescu la agenţia guvernamentală de presă Agerpres, în care vorbeşte despre o nouă tentativă de suspendare a preşedintelui.
Cetăţeanul Voiculescu nu se limitează doar la atât. Are şi recomandări potrivit cărora procesul ar trebui să se desfăşoare pe la sfârşitul lui octombrie, în aşa fel încât noul referendum pentru demitere să poată fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. Nu am să vorbesc despre faptul că, pentru declanşarea unui nou proces de suspendare ar fi necesar ca Băsescu să încalce până la acea dată prevederile Constituţiei, altfel nu vorbim decât despre anticipaţii şi meschinării politice.
Apoi, dacă istoria s-ar repeta, cei de la USL ar trebui să se lămurească dacă se regăsesc la putere sau în opoziţie, aspect pe care încă nu l-au tranşat nici până azi. În cele din urmă, ar mai fi de spus că, dacă USL ar fi fost pregătită din punct de vedere politic pentru suspendarea şi demiterea lui Băsescu, acum ne-am fi antrenat la televizor pentru noi alegeri prezidenţiale. Dar n-au fost pregătiţi. Au desconsiderat astfel majoritatea clamată cu surle şi tobe de 8 milioane de români, care au votat pentru demitere şi cărora le-au înşelat aşteptările. Iar pentru asta nu pot da vina pe Barroso, pe Merkel, pe UE şi nici pe Ambasada SUA la Bucureşti şi o ard autohton pe la porţile Curţii Constituţionale.
Bun, ce zice Voiculescu ar putea fi interpretat ca o reacţie a structurii politice aflate la guvernare, după ce acesta a înfipt oiştea suspendării prezidenţiale în gardul organizatoric şi constituţional. Numai că nu pricep de ce a fost nevoie ca declaraţiile să vină din partea unui fost, fost politician (pentru că altfel e retras din toate alea) şi nu a liderilor USL - Ponta şi Antonescu, oamenii despre care ai fi putut să juri acum vreo două săptămâni că-s siamezi uniţi de cuget şi simţiri politice.
Pe undeva, cred că în paradis s-au ivit deja probleme şi e stare de alertă. Există divergenţe de opinie între PSD-ul rămas la guvernare şi PNL-ul rămas cu buza umflată după răsunătorul eşec. Ăsta cred că este motivul pentru care, mi se pare, liberalii ar dori să continue confruntarea, în vreme ce social-democraţilor nu doar că le miroase a resemnare, ci par a se mulţumi cu faptul că e destul de călduţ la guvernare, chiar dacă ea presupune coabitarea cu cel pe care-l înjurau acum vreo două săptămâni. De aia, dacă vă întrebaţi cumva, vorba cântecului, unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, ar trebui să vă gândiţi şi la varianta potrivit căreia PSD le-a vârât sub patul conjugal al coabitării, iar PNL nu a reuşit până acum să scoată decât briceagul Ghişe, pe care îl vântură înfăşurat într-un tricou chinezesc pe care scrie ceva cu rimă, prin jurul Cotrocenilor.
