Decizia judecătorilor de a scoate Apaterm din lichidare judiciară încurcă rău de tot lucrurile la Galaţi. Dacă până acum totul era relativ clar, în sensul că datoriile istorice urmau să fie separate de facturile „la zi” (ceea ce ar fi simplificat foarte mult relaţia dintre producătorul de căldură şi consumatori), acum ne întoarcem – iarăşi! - în hăţişuri contabile şi juridice de nepătruns.
Reorganizarea Apaterm nu este o soluţie. Firma nu mai poate fi salvată pe căi manageriale obişnuite, căci acolo există o „gaură” de circa 45 de milioane de euro, care nu poate fi recuperată din profitul realizat prin activitatea de furnizare de apă caldă şi căldură. Nici dacă la robinete ar curge coniac şi bere, cu adaos comercial de 50%, tot nu s-ar reuşi acoperirea datoriilor istorice mai devreme de vreo 20-30 de ani.
Transferarea către Calorgal a activităţii de furnizare a agentului termic este o soluţie mult mai bună pentru toată lumea. Personalul productiv poate fi angajat de noua societate, conţopiştii cu carnet de partid pot fi scoşi din schemă, iar fluxul banilor ar fi protejat de mâna lungă a firmelor care roiesc pe lângă Apaterm cu scopul de a înfuleca şi ultimii bănuţi disponibili.
Reorganizarea, în cazul Apaterm este, de fapt, de natură să agraveze lucrurile, căci firma mandatată să facă treaba înghite şi ea sume foarte mari. Mai mari decât cele recuperate din datoriile istorice, ceea ce înseamnă că înghite şi o parte din plăţile făcute pentru întreţinerea „la zi”. Iar cum aceşti bani nu mai ajung, cum ar fi normal, la CET, în scurt timp se va ajunge în situaţia ca Galaţiul să nu mai primească deloc agent termic. Ca să ai un lucru, trebuie să plăteşti pentru el!
Nu sunt expert în administraţie publică, dar cred că Primăria ar trebuie să continue demersurile pentru a transfera, către Calorgal, activitatea de furnizare a apei calde şi a căldurii. Apaterm nu are decât să se organizeze în linişte, dar fără a mai avea acces la banii din facturile plătite „la zi”. Cred că un astfel de demers este în favoarea locuitorilor acestui oraş. Este singura soluţie ca sistemul public de încălzire să nu se prăbuşească de tot, cu efecte dramatice.
În principiu, decizia judecătorilor de a reorganiza Apaterm nu are niciun efect juridic asupra Consiliului local. Aleşii au dreptul legal de a rezilia contractul cu Apaterm pentru a încheia contract cu noul furnizor. Ba chiar pot cere lichidarea şi radierea firmei, în conformitate cu prevederile legale privind societăţile comerciale. De asemenea, transferul activităţii către Calorgal este justificat, nu doar din punct de vedere al interesului public, cât şi prin prisma principiului de drept cum că proprietarul (recte Consiliul local) poate dispune oricum doreşte de bunurile lui (adică reţeaua de distribuţie a apei calde şi căldurii).
Chestiunile de formă (legate în special de condiţiile contractuale dintre proprietarii de apartamente şi Calorgal) pot fi reglate rapid. Nu sunt insurmontabile. În schimb, cu fiecare zi cu care locuitorii Galaţiului rămân captivi la Apaterm, creşte riscul ca Electrocentrale să între, la rândul ei, în incapacitate de plată şi în faliment. Şi-atunci să vedem pe unde mai scoatem cămaşa, că energia termică nu se poate aduce wireless de la Bucureşti sau Constanţa!
