Iar se scumpeşte apa rece. Am pierdut deja şirul creşterilor de preţ, dar am sub ochi finalitatea: preţul s-a dublat în mai puţin de trei ani. Sper să nu mă înşele memoria, dar, la Galaţi, apa potabilă a avut, din 2010 încoace, cea mai explozivă majorare de preţ dintre toate produsele şi serviciile furnizate populaţiei.
Foarte mulţi cititori ne cer să explicăm DE CE s-au produs aceste scumpiri agresive. Răspunsul nu e deloc simplu. Depinde cum priveşti problema. Spre exemplu, Apă Canal SA se căzneşte vitejeşte să demonstreze că majorarea preţului a fost impusă prin contractul de finanţare obţinut pentru modernizarea reţelei. Adică, mai pe scurt, aşa ne-a cerut finanţatorul. Dacă această clauză (abuzivă - în opinia mea) chiar există - deşi eu nu cunosc pe nimeni care să fi văzut acest contract; chiar aş fi curios să-l văd! - atunci trebuie să admitem că tare slabi manageri a avut acest oraş în ultimii ani. Păi cum - Doamne iartă! - să accepţi o astfel de aberaţie?
În toate oraşele europene, serviciile de furnizare a apei potabile sunt gestionate de autorităţile publice. Există şi situaţii speciale, de concesionare a reţelelor (în special în Scandinavia şi Benelux), însă edilii deţin controlul final, iar preţurile sunt formate în baza costurilor de producţie, cu o marjă infimă de profit (sub 3%). În ţările sudice (Spania, Grecia, Italia), autoritatea publică suportă şi investiţiile de infrastructură, tocmai pentru ca preţul apei să rămână mic.
La Galaţi, însă, lucrurile au luat-o razna. Majorarea cu 100% a preţului apei reci (asta, repet, în nici trei ani) nu are la bază niciun calcul economic. Impresia mea (şi nu doar a mea) este că Apă Canal a fost scăpată total de sub controlul autorităţilor şi că acolo se toacă bani publici cu nemiluita.
Îmi bazez concluziile pe mai multe fapte clare. Bunăoară, în momentul în care Apă Canal şi Apaterm s-au separat, toate datoriile au fost puse în cocoaşa Apaterm, în vreme ce Apă Canal a rămas neprihănită. Nimeni nu a dat niciodată o explicaţie logică operaţiunii. Apoi, „fecioara” Apă Canal a primit o basculantă de bani pentru modernizarea reţelelor de apă şi de canalizare (finanţare ISPA şi din fonduri ale Primăriei). Teoretic, cu acele zeci de milioane de euro ar fi trebuit ca toată ţevăraia de sub Galaţi să fie impecabilă. În practică, însă, lucrurile stau cu totul altfel, căci avariile se ţin lanţ, iar cel mai nou exemplu este situaţia din zona Potcoava, unde se lucrează de trei luni la o amărâtă de ţeavă de 200 de metri. În aceste condiţii, nu pot să nu întreb şi eu, ca tot omul: oare chiar s-au făcut lucrările plătite cu bani grei? Nu cumva s-au decontat lucrări fictive, contra şpăgi grase?
În acest moment, Apă Canal se cam bălăceşte în bani. Cu puţină vreme în urmă, fără nicio consultare publică sau control democratic (căci CL a fost „sărit”), societatea a băgat vreo trei milioane de euro în contoare de apă rece. Culmea, în ultimii ani s-au tot cumpărat astfel de dispozitive, iar în teorie în Galaţi n-ar trebui să mai existe nicăieri contoare mai vechi de patru ani. Cu toate acestea, vor fi înlocuite toate în perioada următoare căci - nu-i aşa? - trebuie să mănânce o pâine şi fabricile, şi distribuitorii, şi intermediarii.
Toate ar fi cumva de înţeles dacă toate aceste fantezii (aproape erotice) ale şefilor de la Apă Canal nu ar apăsa pe portofelele gălăţenilor sub forma unor majorări nesimţite ale preţului apei. Îndrăznesc să sper că edilii vor dezlega foarte curând acest nod gordian. Mă înşel?
