În urmă cu exact cinci luni, într-un editorial apărut în „Viaţa liberă” sub titlul „Zăngănit de Cătuşe. Ghici unde?”, concluzionam (puţin alarmist, recunosc) că tensiunile sociale în creştere ar putea avea în scurt timp efecte dramatice la Galaţi. Culmea este că articolul amintit se încheia cu o prezicere care – n-o să vă vină să credeţi - pare să se îndeplinească în aceste zile la milimetru.
Citez: „Ceea ce ar trebui să ştie aleşii noştri, ăştia de aici, de la Galaţi, e că Puterea – oricare ar fi ea! – este cea mai crudă dihanie. Nu ezită să-şi devoreze puii pentru a-şi salva pielea. Presimt că mai spre toamnă se va auzi zăngănit de cătuşe prin unele instituţii ale statului, căci poporul are nevoie de un pic de sânge pentru a se detensiona. Dacă pâine nu-i, circ vom avea cu siguranţă!”
Lucrurile care se întâmplă acum la două instituţii importante din Galaţi – numesc aici Prefectura şi Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanei – arată că nu m-am înşelat atunci când scriam acel editorial. Tensiunile sociale s-au amplificat continuu în ultimele luni. Frustrarea populaţiei a crescut exploziv, iar protestele se ţin lanţ. Nici măcar circul mediatic – în variantele Băsescu-Ponta, Băsescu-Antonescu şi chiar Antonescu-Ponta - nu mai poate ţine în frâu populaţia, care cere sânge. Vrea să vadă vinovaţii la zid, ciuruiţi de gloanţe. Metaforic vorbind, desigur.
Faptul că Prefectul judeţului Galaţi a fost pus în cătuşe (la ora când scriu aceste rânduri el era dus de procurorii DNA în faţa judecătorilor, cu propunere de arestare preventivă), arată că în dihania numită Putere s-a trezit instinctul de supravieţuire. Îşi înghite pe nemestecate copiii, socotind că, la o adică, va face curând alţii, cu care să se mândrească şi pe care, la următoarea criză de imagine, îi poate sacrifica pe altarul luptei anti-corupţie. Puterea în sine nu moare, ci planează, ca o noţiune abstractă ce este, pe deasupra cadavrelor. Nici măcar nu riscă să fie considerată vinovată de crimă, căci, la o adică, poate fi de-a dreptul eroic să spui că ai făcut „curăţenie în sistem”
Cazul prefectului Emanuel Cătălin Bocăneanu pare să fie exemplul perfect pentru a convinge poporul că – uite! – orice urmă de corupţie din sistem este strivită fără milă. Aproape că nici nu mai contează că la mijloc sunt – oarecum ridicol, dacă ne gândim ce „tunuri” s-au dat la Galaţi în ultimii ani - câteva apeluri telefonice de tip „pilă”, o baterie de duş, trei sticle whisky şi două sacoşe cu cârnaţi. Misiunea a fost îndeplinită. Corupţii au fost prinşi. Doar dacă (întotdeauna există un mare DACĂ) nu cumva se află nişte lucruri mult mai grave în spatele acestui scenariu.
Premise ar fi. Nişte păsărele şoptesc că punctul doi al listei de acuzaţii aduse demnitarului – respectiv: „instigare la infracţiunea de folosirea, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii” – este de fapt cheie şi lăcata întregii poveşti. Iar dacă amintitul citat are, în viziunea procurorilor, legătură cu listele electorale (şi nu doar cu un concurs de angajare), atunci treaba e groasă. Groasă rău! Iar zăngănitul de cătuşe devine distracţie naţională.
.
