Prezent, la începutul săptămânii, în cadrul Forumului Investitorilor Străini, expertul Băncii Mondiale Ismail Radwan a transmis un nou avertisment autorităţilor de la Bucureşti, în privinţa confiscării averilor politicienilor şi oamenilor de afaceri corupţi. “Trebuie ca sistemul judiciar din România să se axeze asupra bunurilor furate. Acestea trebuie confiscate şi recuperate şi banii oamenilor trebuie recuperaţi”, a precizat Radwan.
Mustrarea voalată a oficialului Băncii Mondiale la adresa politicienilor români nu este însă altceva decât o reiterare a unui lung şir de avertismente transmise de procurorii români de-a lungul acestui an. Faptul că şi după zece luni asemenea mesaje sunt încă de actualitate indică o lentoare suspectă a acţiunilor ANAF şi Ministerului Finanţelor, pe de o parte, şi ale parlamentarilor, de cealaltă parte.
Prima cerere fermă în legătură cu acest subiect a fost făcută chiar de Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, la sfârşitul lui februarie, atunci când a fost prezentat bilanţul instituţiei. Procurorul-şef al DNA cerea atunci, de faţă cu preşedintele şi cu premierul încă neacuzat, printre altele, de spălare de bani, ca persoanele condamnate pentru corupţie să îşi piardă averea dobândită prin infracţiuni.
A urmat promisiunea înfiinţării unei Agenţii de Gestionare a Bunurilor Sechestrate, lucru care ar fi trebuit să se întâmple încă din vară. Cum însă în toate aceste luni nimeni nu a clintit măcar un deget în vederea creării unui cadru legal pentru sechestrarea averilor marilor corupţi, Kovesi a ieşit din nou la rampă, pe 24 septembrie, cu o serie de critici dure la adresa ANAF şi a Ministerului Finanţelor. Procurorul-şef spunea atunci că, în cazul în care instituţiile financiare nu pot recupera aceste averi, există şi varianta să renunţe şi să cedeze sarcina către Ministerul Justiţiei.
Ultimele declaraţii au dus astfel la izbucnirea unui conflict până atunci mocnit între DNA şi ANAF. Este un război al surzilor, din moment ce adevărata luptă împotriva corupţilor ar implica, drept condiţie sine qua non, cooperarea dintre cele două instituţii. Veriga lipsă pentru reuşita cruciadei anticorupţie ar fi chiar mult amânata Agenţie Naţională de Gestionare a Bunurilor Sechestrate.
Iar pentru a vă face o idee cu privire la dimensiunea problemei, este de ajuns să spunem că, în 2014, judecătorii au indisponibilizat, doar pe baza instrumentărilor făcute de procurorii DNA, bunuri şi valori de peste 300 de milioane de euro. Din această sumă, gradul de recuperare din partea ANAF a fost de doar 12 la sută. În rest, după un an sau doi petrecuţi la puşcărie (detenţie în care marii corupţi au adesea statut de vedetă, cu gardieni pe post de servitori - n.r.), politicienii sau oamenii de afaceri se pot bucura în voie de averea obţinută ilegal. Cei care rămân cu buza umflată sunt tot cetăţenii de rând, pentru că orice furt la nivel înalt înseamnă, de fapt, un furt din buzunarul fiecăruia.
