Chiar dacă nu se simte încă în buzunare, pe piaţa financiară se adună nori de furtună. „Barometrul” dobânzilor interbancare indică lucrul acesta, toate previziunile privind evoluţia indicelui Robor fiind date peste cap miercuri, când a fost o creştere de peste 10 la sută într-o singură zi! Mai exact, Robor la trei luni, luată cel mai adesea în calcul de bănci la calcularea dobânzilor la creditele în lei, a ajuns 1,25 la sută, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Asta înseamnă un singur lucru: vremea creditelor ieftine în lei este pe cale de a apune. Mai mult, acest lucru va influenţa şi ratele la bănci, iar persoanele care au făcut imprudenţa să se supraexpună vor avea serios de suferit. La un nivel corect, ratele la bănci n-ar trebui să depăşească 35-40 la sută din venituri, dar sunt clienţi care au luat de la bănci împrumuturi în lei ce ajungeau să le depăşească şi 70-80 la sută din câştiguri! O limită de-a dreptul periculoasă.
Dincolo, însă, de cifrele seci ale ratei dobânzilor, ale căror efecte le vom simţi din octombrie, ar trebui să ne gândim şi de unde vin „norii de furtună”. Creşterea Robor vine pe fondul unei deprecieri a leului, cursul valutar în raport cu leul fiind foarte aproape de pragul de 4,6 lei, cel mai mare din ultimii 5 ani! Acesta este rezultatul unora din măsurile fără cap şi fără coadă care au bulversat economia. Executivul s-a aruncat în cheltuieli greu de acoperit, iar pieţele financiare simt asta. Creşterile salariale mai mici sau mai mari din sistemul bugetar au stimulat consumul, dominat în multe privinţe de importuri, totul s-a rostogolit în preţuri şi, implicit, în inflaţie. Dar asta n-ar fi nimic faţă de semnale contradictorii care vin în materie de reglementări financiar-fiscale şi care au blocat multe din investiţiile private, în condiţiile în care investiţiile publice sunt, oricum, pe cale de dispariţie. Companiile sunt bulversate de ideile Guvernului precum splitarea TVA, mutarea CAS şi CASS de colo-colo, supraaccize, protecţia socială şi fondurile de pensii. Şi lista ar putea continua, de nici nu mai ştii din ce parte să te aştepţi la o surpriză!
Toate astea se decontează - arareori de politicienii, cel mai adesea de simplii cetăţeni. Creşterile pe cursul valutar şi dobânzile interbancare sunt semne că vine „nota de plată” pentru unele din pomenile electorale făcute, tot din banii noştri, de guvernanţi. Pentru că, nu-i aşa, cam asta a fost principala politică economică a aleşilor noştri: profitul la ei, pierderile la noi.
