Aproape 150 de unităţi de învăţământ din Galaţi, majoritatea din mediul rural, nu au nicio formă de pază. Oficial, în anul şcolar 2017-2018, în şcolile din judeţ au avut loc, în medie, două bătăi pe lună. Vina este aruncată asupra fondurilor insuficiente alocate securizării instituţiilor, dar şi asupra deficitului de poliţişti care să fie prezenţi în zona şcolilor.
Un raport recent prezentat de Poliţia Galaţi arată că siguranţa în şcoli este o chestiune la care autorităţile, de la cele care păstoresc zona de învăţământ la cele abilitate pe linia siguranţei publice, mai au mult de lucru, dacă vor să facă din şcoală un mediu cât mai lipsit de pericole. Sub influenţa a numeroşi factori identificaţi drept cauze ale delicvenţei în unităţile de învăţământ preuniversitar, siguranţa în cele 442 de unităţi aflate în funcţiune în anul şcolar 2017-2018 a şchiopătat pe alocuri, mai cu seamă în acele instituţii păzite prost sau deloc.
Conform documentului făcut public de Serviciul de Ordine Publică al IPJ Galaţi, 147 de grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee sau colegii din judeţ nu sunt asigurate cu nicio formă de pază, nici umană, nici electronică. 136 dintre acestea sunt la ţară, mediul rural fiind, paradoxal, zona unde s-a investit cel mai mult în dotarea şcolilor cu echipamente de supraveghere video. Dovada, dintre cele 127 de unităţi supravegheate exclusiv cu camere video şi sisteme de alarmă, 79 sunt în mediul rural şi doar 48 în oraşe.
Tot oamenii sunt baza
De faptul că prezenţa omului la intrarea în şcoală sau prin curtea instituţiei este sfântă pentru a descuraja orice rebeliune şi a păstra ordinea par să fie convinşi managerii celor mai multe unităţi şcolare declarate păzite din judeţul Galaţi. 139 de unităţi au paznici, fie angajaţi direct, fie agenţi ai unor firme specializate. Luxul de a avea atât pază umană cât şi sisteme de supraveghere video şi l-au permis, în anul şcolar abia încheiat, doar 29 de unităţi.
Şcoala de la oraş, mai periculoasă
În condiţiile în care, potrivit evaluărilor, patru unităţi şcolare nu aveau nici măcar gard împrejmuitor care să împiedice accesul persoanelor din exterior, 25 de şcoli erau amplasate în zone neiluminate necorespunzător, fapt care favorizează furturile şi alte acte antisociale, iar trei unităţi sunt amplasate în zone izolate, la nivelul instituţiilor preuniversitare din judeţ s-au produs, în anul şcolar încheiat în urmă cu mai puţin de o lună, 37 de infracţiuni. Statistic, cifra este în scădere faţă de intervalul precedent, când au fost raportate 51 de fapte care i-au avut ca protagonişti, în calitate de autori sau victime, pe elevi. Cele mai multe, 28, s-au înregistrat în mediul urban. Predominante sunt lovirile, 22 de bătăi ajungând la cunoştinţa poliţiştilor, urmate de 11 furturi, două ameninţări, o vătămare corporală din culpă şi un port de obiecte periculoase. Cei mai mulţi dintre autorii identificaţi sunt elevi, 18 la număr, urmaţi de trei cadre didactice şi trei persoane din afara unităţilor de învăţământ.
Paznici slabi şi bani puţini
Sunt printre principalele cauze identificate de evaluatorii siguranţei în şcoli, care pun pericolele la care sunt expuşi elevii şi profesorii şi pe seama lipsei banilor, şi a calităţii oamenilor angajaţi să păzească. Poliţiştii mai susţin că riscurile apar şi acolo unde şefii instituţiilor de învăţământ nu le urmează sfaturile privind aplicarea regulilor de pază şi prevenţie, acolo unde nu se respectă regulamentele de ordine interioară, pedepsele administrative mai mult simbolice pe care le riscă elevii care calcă strâmb, imposibilitatea multor şcoli de a asigura spaţii pentru asigurarea bunurilor elevilor, altercaţiile preexistente între elevi sau între elevi şi terţi şi, nu în ultimul rând, numărul mic de poliţişti care să patruleze în zonele cu unităţi de învăţământ. Conform documentului citat, Poliţia Galaţi recunoaşte că una dintre cauzele perpetuării infracţionalităţii în mediul şcolar este "numărul mare al unităţilor de învăţamânt raportat la numărul patrulelor de siguranţă publică aflate în serviciu la schimburile 1 şi 2".
