Peste 120 de specialişti şi oficiali din 22 de state şi 59 de instituţii se vor reuni la Galaţi pentru a dezbate una dintre cele mai importante probleme în materie de protejarea mediului care priveşte ţara noastră, păstrarea şi conservarea celor şase specii de sturioni care mai trăiesc încă în apele Dunării şi Mării Negre, unicul ecosistem acvatic din lume în care acestea se mai găsesc în sălbăticie.
Pe lângă cercetători din toată lumea (chiar şi din Canada), vor fi prezenţi la Galaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor tuturor statelor riverane Dunării şi cu deschidere la Marea Neagră, fapt ce va conduce la stabilirea unei strategii comune privind protejarea şi conservarea acestor specii.
Despre cum se prezintă situaţia, după cei aproape 15 ani de prohibiţie, ne-a vorbit la conferinţa de presă directorul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate şi unul dintre pionii principali în organizarea conferinţei internaţionale, Tudor Ionescu.
"Prohibiţia la sturioni, care a fost stabilită pentru România şi Bulgaria din 2006, cu prelungire la încă cinci ani în 2016, va fi ridicată începând cu 2121. De aceea, e necesar să se facă această întâlnire, să vedem ce spun şi cercetătorii din celelalte state despre ameliorarea celor şase specii. Din datele pe care le avem noi, situaţia este în continuare destul de dramatică. Dintre cele trei specii care trăiesc în Marea Neagră, doar păstruga a cunoscut un trend ascendent, deşi nu foarte mare. Morunul a rămas la fel ca înainte de prohibiţie. Dar la nisetru situaţia nu este deloc bună. De patru ani nu a mai fost capturat în Marea Neagră niciun exemplar sălbatic, deşi noi am tot încercat", explică Tudor Ionescu.
Acesta susţine că propunerea cercetătorilor de la "Dunărea de Jos" va fi menţinerea prohibiţiei la pescuit sturioni, pentru că nu se poate repara în numai 15 ani, ceea ce s-a stricat în 300 de ani. Acesta recunoaşte că numai prohibiţia nu este o soluţie suficientă, autorităţile din toate statele implicate fiind nevoite să găsească fonduri pentru repopulare şi monitorizare, dar şi soluţii pentru comunităţile de pescari defavorizate prin interdicţia la pescuit.
Tudor Ionescu mai recunoaşte că nu se poate şti situaţia vizavi de braconarea acestor specii: "Vedeţi ce se întâmplă cu pădurile. La sturioni e mai rău. Dacă la păduri rămân cioturile ca un avertisment, la sturioni nimeni nu ştie când s-a pescuit unul. Eu nu văd vrun pescar care să fi prins un exemplar cu icre cu valoare de 10.000 de euro, care să-l elibereze de dragul protejării speciei. De altfel, anunţurile Poliţiei Deltei despre infractori prinşi la braconat sunt multe. Chiar şi noi am fost chemaţi să scanăm zece exemplare găsite la un restaurant în Deltă. Toate erau cipate", mai povesteşte cercetătorul gălăţean.
