Majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, arată o cercetare realizată de Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației, în perioada 25-31 martie 2020. Cercetarea a evaluat practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă și a fost realizată pe un eșantion de 6.000 de profesori. Profesorii susțin păstrarea structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale curriculumului și evaluărilor pentru clasele a VIII-a și a XII-a (42 la sută) sau prelungirea cu două - patru săptămâni a anului școlar în curs (44 la sută).
Profesorii susțin că o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Ei semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65 la sută), sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64 la sută), monitorizarea ritmului învățării (52 la sută), feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45 la sută), explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45 la sută), consiliere individuală (36 la sută).
Pentru lecțiile online, cel mai frecvent profesorii folosesc aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger (91 la sută) sau chiar apeluri telefonice (83 la sută) arată cercetarea. Apoi, profesorii mai folosesc resurse educaționale deschise, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc., apoi platformele specializate de elearning și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams.
Studiul arată că un procent de 77 la sută dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune la învățătură reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor preexistente.
În cazul elevilor cu rezultate slabe lucrurile stau altfel. Profesorii spun că aceștia reușesc în proporție de 50 la sută să țină pasul. 2.223 de cadrele didactice participante la cercetare care au ore la clasa terminală a ciclului gimnazial remarcă aceeași diferență între elevi.
