- În drum spre facultate, tânărul absolvent de CNVA urmează să facă o escală în Brazilia, unde va concura la faza internaţională a Olimpiadei de Astrofizică
În timp ce elevii care dau bacalaureatul au emoţii cât casa, Mihai Răcoreanu, proaspăt absolvent de CNVA, are alte preocupări. Cum deja a fost admis la Oxford şi a susţinut şi promovat bacalaureatul în sesiunea specială, îşi face planuri de vacanţă. Nu poate pleca încă, pentru că-şi aşteaptă colegii să termine cu examenele şi, ca să nu se plictisească, învaţă pentru faza internaţională a Olimpiadei de Astrofizică. „Anul acesta n-am mai avut voie să mă calific în lotul restrâns pentru două discipline. Am fost nevoit să aleg. Am mers la astrofizică, pentru că am vrut să merg în Brazilia”, recunoaşte olimpicul multiplu premiat .
Mihai Răcoreanu a atins o performanţă greu de egalat: a obţinut doar într-un singur an patru medalii internaţionale la olimpiade: o medalie de aur la Astronomie, una de bronz la individual şi una de aur pe echipe la Astrofizică şi una de argint la Olimpiada Pluridisciplinară din Iakuţia.
„Nu vreau ca studenţii să vină din obligaţie la cursuri”
Cu asemenea rezultate, la care se adaugă şi altele din anii anteriori, admiterea la Oxford a fost mai mult o formalitate. Va studia fizica şi filosofia, pentru că este atras de ştiinţele care pun imaginaţia, mintea şi intuiţia la încercare. Declară deschis că la disciplinele unde trebuie să tocească nu s-a omorât niciodată cu învăţatul. Cu toate acestea, îşi doreşte să devină profesor la o universitate din Anglia, pentru că vrea să-i ajute pe oameni să înveţe să gândească altfel şi mai ales să-i înveţe să gândească singuri. „Nu vreau ca studenţii mei să vină din obligaţie la cursuri. Voi căuta metode să-i atrag, de aceea am considerat că filosofia îmi va fi utilă. I-am ajutat pe unii colegi să-şi acopere golurile la fizică şi am descoperit că pot face asta foarte uşor, lucru care mi-a adus o satisfacţie aparte”, aduce el în discuţie motivul pentru care şi-a ales acest drum.
Mihai e genul de tânăr rebel şi nonconformist, care a ştiut să îmbine distracţia cu studiul de înaltă performanţă. În timpul liber, cântă la chitară, ascultă muzică rock şi merge la concerte. Consideră că muzica pe care o ascultă l-a ajutat să evite prejudecăţile şi să respecte libertatea sa şi a altora, lucruri care-i vor fi de folos în cariera pe care şi-a ales-o.
„Le datorez foarte mult părinţilor mei”
De altfel, recunoaşte că a avut aproape modele care i-au dat repere despre cum trebuie să arate profesorul adevărat. „Le datorez foarte mult părinţilor mei, pentru că m-au încurajat constant şi mi-au arătat că pot să fac lucruri pe care nici nu le visam. Mama e profesoară şi a ştiut să scoată ce e mai bun din mine. Apoi îi sunt recunoscător doamnei profesoare Nicoleta Ioniţă, pentru că pe lângă faptul că ne-a învăţat engleză, s-a apropiat de noi cel mai mult. Prin recomandările pe care le face, poate trimite pe oricine la facultate în străinătate. Ne-a ajutat foarte mult şi a fost tot timpul „în priză” alături de noi. E un specialist care nu se pierde în iluzia propriului succes, ci trăieşte şi pentru perpetuarea succesului altora. Asta ar fi definiţia unui profesor adevărat”, concluzionează la final studentul de elită, care ne-a promis că vom mai afla despre isprăvile sale de la colegii noştri de breaslă din Anglia.
