Legea tinerilor din România este un subiect pe ordinea de zi a tuturor judeţelor din ţară. Dezbaterile actuale sunt determinate de rundele de consultări organizate, până pe 29 februarie, de secretarul de stat din Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), Andrei Popescu, în zonele strategice ale României. Aşa cum v-am informat, consultarea cu tinerii, autorităţile şi organizaţiile de tineret din Galaţi a avut deja loc. În cadrul unei discuţii cu secretarul de stat, Andrei Popescu, am analizat principalele subiecte care se referă la activitatea tinerilor din judeţul nostru.
Educaţia non-formală reduce rata abandonului şcolar
Câteva dintre problemele cu care se confruntă judeţul Galaţi sunt abandonul şcolar şi lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Deşi Legea tinerilor nu vizează în mod direct aceste aspecte, ea contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru depăşirea problemelor amintite.
"Noi nu suntem Ministerul Educaţii şi Cercetării Ştiinţifice, însă asta nu înseamnă că prin cadrul pe care îl creăm, organizaţiile non-guvernamentale nu pot merge în comune să suplinească o parte din nevoile nesatisfăcute de comunitate. De aceea, cred că este foarte importantă zona care se numeşte educaţie non-formală, în care lucrătorii cu tinerii merg în comunitate şi lucrează cu acei copii sau tineri care au renunţat la şcoală şi încercă să-i reîntoarcă în instituţiile de învăţământ", a precizat secretarul de stat.
În ceea ce priveşte angajarea tinerilor, reprezentantul MTS a menţionat că, în primul rând, aceştia ar trebuie să fie foarte bine pregătiţi pentru piaţa muncii. "Bugetul este destul de restrictiv, însă, sperăm, cu proiectele noastre, să le dezvoltăm tinerilor anumite abilităţi, care i-ar ajuta să-şi găsească şi să-şi păstreze locul de muncă. Una dintre principalele plângeri ale angajatorilor este legată de faptul că nu sunt buni lucrători în echipă. Noi nu vorbim despre angajare în mod direct, pentru că nu suntem Ministerul Muncii, ci despre abilităţi care pot să crească şansele unui tânăr să-şi găsească un loc de muncă şi să-l păstreze", a completat Andrei Popescu.
"E nevoie de un plan B"
Implicarea tinerilor români în comunitate este depăşită, fără rezerve, de activitatea tinerilor din alte state europene. La noi, unii dintre aceştia nu sunt motivaţi suficient, fie din cauza condiţiilor sociale proaste, fie din cauza reticenţei autorităţilor. "Tinerii din România nu sunt implicaţi suficient, dar este loc de mai bine. Tocmai de aceea, vrem să clarificăm în Legea tinerilor cum pot fi susţinuţi, inclusiv finanţaţi prin intermediul proiectelor. Evident, sunt tineri care se implică suficient în comunitate, dar sunt şi alţii care nu o fac deloc. Acum, important este să vedem cum îi încurajăm pe cei activi şi care sunt cei care pot să se implice, însă nu au motivaţia necesară. Celor din urmă ar trebui să le explicăm că voluntariatul dezvoltă nişte competenţe necesare. Există şi tineri care nu sunt implicaţi, pentru că aşa au fost învăţaţi acasă sau condiţiile sociale în care trăiesc îi determină, mai degrabă, să meargă în câmp. Asta le aduce un venit imediat, însă ar putea să le taie şansele pe termen lung. Tânărul trebuie să înţeleagă că are nevoie şi de un plan B", a explicat secretarul de stat pentru politici de tineret.
Rolul autorităţilor în activitatea tinerilor
Implicarea autorităţilor locale în activitatea tinerilor este un element-cheie pentru buna organizare a vieţii sociale. Potrivit oficialului de stat, rolul acestora este, în primul rând, de a-i asculta, pentru a le putea crea un cadru favorabil. "Dacă autoritatea locală va considera că este bine să aloce o parte din bani pentru activitatea tinerilor, atunci va rezolva, inclusiv, o parte din problemele de la nivel social. Autorităţile trebuie să vadă investiţia în zona de tineret ca o investiţie în comunitate. Există statistici, nu în România, din păcate, care arată că pentru un euro investit în voluntariat, la comunitate se întorc sub formă de servicii între trei şi opt euro. E posibil ca o bună parte din autorităţile locale să nu fi cunoscut că există o Lege a tinerilor. Noi îi rugăm pe prefecţi să monitorizeze articolele din lege, care presupun activităţi de lucru cu tinerii şi să aibă bugete dedicate. Am avut o discuţie şi cu prefectul Galaţiului, Dorin Otrocol, legată de acest lucru. Eu am înţeles că este greu, dar la fel de greu a fost la Cluj, la Timişoara, unde acum sunt bugete dedicate tinerilor”, a conchis secretarul de stat Andrei Popescu.
