Marţi, 25 iulie, 45 de dascăli şi bibliotecari din sudul Basarabiei au păşit iar pragul acestei adevărate fabrici de buni învăţători - Colegiul Naţional "Costache Negri", în cadrul programului "Şcoala de vară", ediţia a II-a.
Abia încăpeau în poza de grup, alături de gazde (inclusiv elevi, deşi e vacanţă), oaspeţi sosiţi din Chişinău (o directoare-adjunctă de liceu) şi din Ucraina: de la Ismail, capitala Raionului Ismail - din satul lui Moise Pacu şi Averescu, Oziornoe (fost Babele), Plavni, Orlovca, Dolinscoe, Novoseolovca, Camasovca, Dimitrovca, Staroselie, Borisovca, Novoseliscoe, Utconosovsca. Adică, directori de şcoală şi profesori de istorie, limba ucraineană, engleză şi română, biologie, chimie, psihologie, matematică, geografie, drept, fizică, chiar şi de reguli de circulaţie. Cu multă energie, s-a implicat Marius Crudu, vicepreşedintele Asociaţiei "Danubiana", coorganizatoare a evenimentului.
Directoarea colegiului, prof. Manuela Andra Ionescu, a vorbit şi despre placa de marmură cu eroii şcolii - elevi căzuţi în Primul Război Mondial - 47 de suflete, majoritatea ofiţeri şi subofiţeri. Şcoala se înfiinţa în 1878, după anexarea sudului Basarabiei de către Imperiul Ţarist, instituţia retrăgându-se în România şi găsind un prim adăpost în casele lui Costache Negri, gest pentru care ministrul Spiru Haret hotăra să se dea acest nume şcolii. Despre acestea au vorbit mai târziu şi personajele unui filmuleţ istoric, realizat, cu actori-elevi, de un împătimit al reconstituirilor, Victor Mihăilescu, profesor de artă teatrală la Liceul de Artă. Prof. Elvira Alexandrescu, bibliotecara colegiului, a prezentat micul muzeu etnografic.
Cu "un mesaj din sudul Basarabiei" ni s-a adresat Natalia Ursu, colaborator la Centrul de Informare al României, din cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail, centru inaugurat în decembrie trecut, cu scopul de a facilita accesul gratuit la proiecte şi programe de perfecţionare în limba română.
Merita să vezi cu propriii ochi cum au încăput oaspeţii pe mâinile învăţătoarelor (şi dumnealor absolvente ale colegiului), care le-au vorbit cu poftă despre munca lor cu copiii, de-o viaţă. Oaspeţii au profitat de fiecare profesor sau învăţător întâlnit pentru a afla, concret, despre conţinutul manualelor, caietelor speciale, prezentările cu atractiva tehnologie IT a lecţiilor, interesarea (chiar "mituirea", cu bomboane, a unor copii, care, întâi timoraţi de perspectiva grupei ajutătoare, s-au şi repezit apoi la ore), finanţarea manualelor şi a proiectelor (manuale gratuite, mobilier la care contribuie şi părinţii cu pretenţii etc.). La rândul meu, am aflat despre sărăcia de carte în zonele din care provin oaspeţii, ba şi despre folosirea unor manuale de Istorie care, din lipsa fondurilor, erau din cele foarte vechi, cu poza lui Lenin pe prima pagină.
La Şcoala de vară, prof. Areta Moşu, preşedinta Despărţământului "M. Kogălniceanu" şi vicepreşedinte pe ţară al "Astrei", "detaşament" cultural care susţine românii din diaspora, a deplâns soarta învăţământului în limba română în zonele din Ucraina populate cu jumătate de milion de români (fostele noastre judeţe Ismail şi Bolgrad), unde au mai rămas doar şase şcoli cu predare în limba noastră, dar ne-a îmbărbătat că în Serbia nu mai funcţionează chiar nicio şcoală în română!
