A fost emoţionant să participăm, încă de joi, la "prefaţa" sărbătorii semicentenarului oraşului Tîrgu Bujor - declarat oraş la 27 mai 1968, serbare marcată printr-o serie de manifestări culturale, spectacole şi focuri de artificii, derulate pe 1 iunie, în organizarea Primăriei şi a Consiliului Local din oraş, alături de Casa de Cultură "Mihai Eminescu".
Joi, la Biblioteca Orăşenească "Grigore Hagiu" gazde primitoare fiind bibliotecarele Maria Râpă şi Diniţa Borş, am putut întâlni profesori, iubitori de cultură, elevi. Am avut onoarea să spun câteva vorbe, în sala nouă de expoziţii a bibliotecii, la vernisajul expoziţiei "Parfum de epocă", semnată de apreciatul artist local Ioniţă Benea, cunoscut şi gălăţenilor. Cofondator al unor cenacluri de artă, cu o expoziţie personală la Centrul Cultural Trekanten, din oraşul danez Aalborg, în 2005, prezent la expoziţii în ţară, chiar şi, vreme de cinci ani, la Bienala de la Buzău, unde până şi artiştii internaţionali ajung doar după o selecţie la sânge. E cuprins în dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, editat de un important critic de artă, Valentin Ciucă, e apreciat şi de criticul gălăţean Corneliu Stoica. Autor al unor cunoscute picturi de inspiraţie bizantină, Ioniță Benea ne-a întâmpinat acum cu peisaje moderniste pictate la Veneţia sau în oraşe din Spania. Dar, ceea ce este mai important, ne-a propus o galerie de desene ale unor vechi case bujorene, fiecare încărcate de istorie, clădiri din păcate dispărute de mult. Primarul oraşului, Laurenţiu Gîdei, a fost de faţă când am susţinut că aceste desene - refăcute după schiţe vechi de 50 de ani - ar trebui să fie salvate într-un album local, preţios ca document!
Manifestarea a început de fapt cu un cuvânt al primarul, care a anunţat deschiderea sărbătorii urbei şi le-a mulţumit celor implicaţi.
A urmat o prezentare de carte, dedicată Centenarului, "Saga neştiută a Galaţilor 1917-1918", pe care o semnez. Cea mai tânără în spirit, limpede, excelent informată şi despre viaţa culturală gălăţeană, vorbind cu multă căldură şi patriotism de bun gust, a fost cunoscutul monograf al Tîrgului Bujor, venerabila profesoară Flori Rodica Tighici-Iacomi, o personalitate cuceritoare care, "mulţumită sufleteşte", a salutat cartea mea astfel: "înălţător şi deosebit de frumoasă, când totul este pornit din suflet". Însoţindu-mă de la Galaţi, cercetătorul istoric Tudose Tatu a vorbit despre aspecte inedite din carte, despre momentele în care Galaţiul a fost crucial, la 1918, pentru viitorul Europei: "N-o să găsiţi un discurs festivist în carte, nu este o istorie scrisă "la ocazie", e rodul unei munci de cercetare ingrată". Alături de cercetătorul gălăţean Săndel Dumitru, a fost prezent şi un "actor" al reconstituirilor istorice, gălăţeanul Adrian Tăbăcaru, de la "Tradiţia militară", abia reîntors de la o reconstituire la Paris, şi pregătindu-se pentru alta viitoare, la Verdun. Acum, în uniformă centenară. El a propus public ca generalul Eremia Grigorescu să devină "brandul oraşului", pus în valoare vizual, în stradă, idee îmbrăţişată imediat de dna Iacomi. Gazdă atentă a fost, gălăţean şi el, directorul Casei de Cultură bujorene, muzeograful şi cercetătorul Adrian Zăinescu. Elevi de la Şcoala "Grigore Hagiu", îndrumaţi de director - prof. Geta Vintilă - şi de prof. Nicoleta Mitu, au citit cu mare emoţie din poeziile autorului volumului de istorie lansat.
