* Montarea unei antene a firmei Cosmote a declanşat cercetarea arheologică * Două schelete sunt bine conservate * Patru morminte conţineau urnele pentru cenuşa defuncţilor *
„Situl a fost cercetat integral şi au fost descoperite 12 morminte”, am aflat ieri de la arheologul Costel Ilie, muzeograf la Muzeul de Istorie Galaţi, cel care a condus cercetarea pe şantierul arheologic.
Am obţinut câteva declaraţii, „de etapă”, din partea arheologului şi din cea a directorului muzeului, prof. Cristian Căldăraru, în condiţiile în care se va face o comunicare amănunţită abia la terminarea cercetării celor descoperite în morminte.
Dacă vreţi, aşa cum un poliţist nu vorbeşte despre caz până la elucidarea completă, nici arheologul nu dă date care reprezintă aprecieri ale momentului, fără o cercetare minuţioasă a artefactelor şi osemintelor descoperite.
Practic, conţinutul acestui tumul (movilă sau gorgan), unul dintre cele rămase neafectate peste timp de diferite lucrări, a fost mutat săptămâna trecută la muzeu, bine împachetat şi numerotat.
O parte dintre obiectele descoperite au fost deja curăţate în laboratorul propriu al muzeului, dar multe vor trebui să fie expertizate, în funcţie de fondurile necesare – să nu uităm că suntem în plină criză! – la un laborator specializat din ţară.
Din cele 12 morminte, datate ca fiind de la sfârşitul perioadei ocupaţiei romane, din secolele II– III, patru morminte sunt de incineraţie, restul de inhumaţie şi aparţin unor colonişti romani.
Mormântul principal, peste care s-a ridicat tumulul în care s-au săpat ulterior şi celelalte morminte, este plasat cam la 200 metri de castrul roman de la Tirighina. Acolo au fost descoperite şi artefacte din secolul XIX.
Vom reveni mai pe larg cu relatarea „cazului”: cum au devenit „piramidele” de pământ nişte dâmburi, cât de bogaţi erau „locatarii” mormintelor, ce obiecte s-au descoperit, despre cum au acţionat hoţii de morminte din epoca romană…
Despre aceşti zeci de tumuli a scris inclusiv istoricul Vasile Pârvan, părintele şcolii româneşti de arheologie. „Aveam ştiinţă de aceşti tumuli. Problema este că nu sunt fonduri pentru cercetare arheologică. Spre bucuria noastră, acum s-a salvat măcar tot ce era în interiorul acestui tumul”, ne-a spus directorul muzeului.
Care ne-a povestit şi cum a fost acum posibilă deschiderea şantierului arheologic: firma Cosmote vrea să planteze în zonă o antenă, motiv pentru care a trebuit să obţină mai întâi „descărcarea arheologică” – adică dovada că nu există urme ale trecutului care să fi distruse de fundaţie.
Fiind vorba despre o zonă încărcată de istorie veche, firma a trebuit să plătească o echipă de muncitori şi muzeul a asigurat tehnicile arheologice.
Vom apuca oare vremea când, pe banii Guvernului, va fi extinsă cercetarea arheologică, inclusiv la castrul roman? Sau va trebui să aşteptăm şi alte… antene? Cât despre o organizare turistică în zonă nici nu mai îndrăznim să vorbim.
Explicaţie foto: Săpături la mormântul principal – fotografie făcută de arheologul Costel Ilie
