Sărbătorirea Unirii, grăbită de ger

Sărbătorirea Unirii, grăbită de ger
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Gerul a făcut legea ieri la ceremoniile dedicate zilei de 24 ianuarie, desfăşurate la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de pe strada Domnească *

A fost atât de frig încât foarte puţini gălăţeni au avut curaj să vină la hora din faţa Grădinii Publice, iar întreaga manifestare a durat mai puţin de 15 minute.

În prezenţa a câteva zeci de gălăţeni, autorităţile oraşului şi ale judeţului au renunţat la discursuri, considerând că este prea frig pentru a lungi inutil manifestarea. Întregul desfăşurător poate fi sintetizat cu brio într-o telegramă: venit, intonat imn, gardă de onoare, flori la statuie, hora unirii, plecat.

Totul într-un ritm alert, dictat de condiţiile meteo neprielnice. Prezenţa arhiepiscopului Dunării de Jos Casian Crăciun, a prefectului Cosmin Păun, a preşedintelui Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, a viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, a parlamentarilor Mircea Toader şi Victor Dobre sau a europarlamentarului Adriana Ţicău aproape că a trecut neobservată în absenţa discursurilor obişnuite.

Însă punctul de atracţie al evenimentului a fost scoaterea de la naftalină a caleştii mici din dotarea Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, care, trasă de doi cai albi, i-a adus pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi pe doamna Elena într-un scurt voiaj în jurul statuii.

Cei doi i-au salutat timid pe cei prezenţi, după care s-au retras, nu înainte de a da ritmul la Hora Unirii. Manifestarea a beneficiat şi de „sprijinul moral” al unui echipaj al Ambulanţei, prezent pentru a evita orice situaţie neplăcută.

Manifestarea s-a mutat la Casa Cuza

După scurta ceremonie de la statuie, invitaţii s-au mutat la Casa Cuza, acolo unde directorul Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru, i-a întâmpinat ca pe vremea lui Cuza, cu colaci şi mere.

Manifestarea a cuprins evocări punctuale cu privire la ziua de 24 ianuarie 1859, precum şi vernisajul expoziţiei documentare şi iconografice „Personalitatea Domnitorului Unirii - Alexandru Ioan I Cuza”.

Au susţinut expuneri muzeograf  Elena Ingrid Bahamat, care a vorbit despre „24 ianuarie 1859 - semnificaţii şi consecinţe în istoria românilor”, şi muzeograf Costel Ilie, care a ţinut o prelegere intitulată „Unirea Principatelor Române în medalistică”.

În plus, invitaţii au avut parte şi de o surpriză, pregătită de specialiştii Muzeului de Istorie Galaţi: arborele genealogic al familiei Cuza.

Explicaţii foto:

1. Chiar dacă ceremonia a durat câteva minute, a fost suficient ca oficialităţile să sufere de frig

2. Hora Unirii nu a mai ţinut minute în şir ca în anii trecuţi

3. Invitaţii la Casa Cuza au fost întâmpinaţi cu colaci şi mere

Citit 1300 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.