După ce a încheiat anul 2018 cu o pierdere de peste 14,19 milioane de lei, iar anul 2019 cu un minus de 3,61 milioane de lei, compania de transport public local îşi propune, în 2020, un profit de peste 800.000 de lei. Bugetul votat de aleşii locali este, însă, unul de criză, mai mic decât anul trecut. Măsurile impuse de starea de urgenţă şi de lupta cu pandemia au afectat drastic veniturile directe ale SC Transurb SA.
Venituri totale de peste 69,81 milioane de lei şi cheltuieli totale de 68,99 milioane de lei, asta îşi propune, în bugetul pe 2020, votat de consilierii local, compania de transport public local Transurb SA. Estimările sunt inferioare bugetului pe 2019 pe care societatea l-a raportat: venituri totale de 72,59 milioane de lei şi cheltuieli totale de 76,2 milioane de lei.
Trebuie spus că, iniţial, Transurb prezentase Consiliului Local un buget mult mai consistent pentru anul 2020. Ca urmare a instituirii stării de urgenţă din cauza pandemiei, dar şi a efectelor acesteia asupra situaţiei tuturor agenţilor economici, societatea a fost nevoită să înainteze o nouă proiecţie bugetară, modificată faţă de cea pe care o transmisese iniţial.
Încasări cu peste 80 la sută mai mici
Potrivit documentelor prezentate, în urma decretării stării de urgenţă, prin ordonanţele militare care au urmat, dar şi prin hotărârile comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, care au impus măsuri pentru toată populaţia judeţului sau a municipiului Galaţi, activitatea Transurb a fost puternic afectată.
"Începând cu data de 11 martie 2020, încasările de numerar ale societăţii din vânzarea de titluri de călătorie au început să scadă, ajungând la o reducere de peste 80 la sută faţă de normalul perioadei, scădere care se menţine. Aceste încasări reprezintă, de fapt, veniturile directe proprii ale operatorului", explică societatea.
De asemenea, pentru anul acesta s-a impus creşterea cu aproximativ 300.000 de lei a cheltuielilor cu materialele de igienizare a mijloacelor de transport, fără a pune la socoteală şi măsurile de protecţie a salariaţilor.
Un impact asupra societăţii l-a avut şi trecerea în şomaj tehnic, pe perioada stării de urgenţă, a 180 de salariaţi din toate sectoarele de activitate.
Mai mult, conform documentelor, diagrama societăţii a suferit modificări majore, cauzate atât de suspendarea pe o perioadă nedeterminată a circulaţiei tramvaielor, dar şi de suspendarea, pe durata stării de urgenţă, a circulaţiei troleibuzelor. Aceste mijloace de transport au fost înlocuite cu autobuze, fapt care generează o serie de cheltuieli indirecte şi administrative. "Nefiind cuprinse, la acest moment, în preţul pe kilometru al autobuzelor şi nemaiputând fi decontate prin preţul pe kilometru al troleibuzelor şi tramvaielor, aceste cheltuieli vor genera rezultate financiare negative", precizează societatea, explicând că va fi necesară o reanalizare a preţului pe kilometrul parcurs de autobuze.
De la pierdere la profit
Este adevărat că pierderea de 3,61 milioane de lei, cu care s-a încheiat anul 2019, este net inferioară celei înregistrate în 2018 - 14,19 milioane de lei, dar totuşi ea există.
Potrivit directorului Transurb, Mihai Cadinoiu, în 2019, pierderea a fost generată în prima parte a anului, de vină fiind decalajul dintre momentul aprobării bugetului naţional, a celui local şi a bugetului operatorului de transport. Care îşi propune, pentru 2020, un profit de 818.000 de lei.
"Bugetul pe 2020 este unul croit pentru perioada actuală, în care am prevăzut toate măsurile ca să trecem cu toţii cu bine peste această situaţie. Sperăm, la un moment dat, într-o reevaluare a bugetului şi o echilibrare cu plus a situaţiei financiare", ne-a declarat managerul Transurb.
Cheltuieli de personal
Conform datelor bugetare, din 68,99 milioane de lei cheltuieli totale, 55,62 milioane de lei reprezintă cheltuieli cu personalul. Valoarea este mai mare decât anul trecut când, cheltuielile de personal au fost de 48,97 milioane de lei. Temerea Transurb este că lipsa încasărilor ar putea să genereze o lipsă de bani cash şi s-ar putea ajunge la situaţia absurdă în care salariaţii care au stat acasă, în şomaj tehnic, să-şi primească la timp banii, iar cei care au muncit să aibă de aşteptat.
