Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat în primul semestru al acestui an 24,74 milioane de tone, în timp ce transporturile pe căile navigabile interioare au fost de 15,11 milioane de tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În competiția pentru transporturile navale intră atât porturile de la Marea Neagră - Constanța fiind centrul de greutate, cât și cele de pe Dunărea Maritimă, portul Galați fiind cel mai mare de pe acest sector. De asemenea, atât portul Constanța, cât și portul Galați înregistrează atât activitate de transport maritim, cât și activitate de transport pe căi navigabile interioare.
Pe de altă parte, Portul Galați, deși are cea mai mare capacitate dintre porturile de la Dunăre, are totuși o prezență destul de redusă în transporturile la "categoria grea" a transporturilor maritime, în comparație cu Constanța, reușind totuși să fie mai vizibil în transporturile navale fluviale.
Transporturi maritime
În ceea ce privește transporturile maritime, din totalul de 24,74 milioane de tone marfă, 12,15 milioane de tone marfă au reprezentat încărcări, în timp ce 12,59 milioane de tone marfă au fost descărcările.
Portul în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în cursul primului semestru din 2021 a fost Constanţa, care a reușit să-și adjudece nu mai puțin de 94 la sută din această categorie de transporturi (23,4 milioane de tone marfă). Pe locul următor, la mare distanță, vine portul Galați, cu o pondere de doar 4,1 la sută, respectiv 1,02 milioane de tone marfă. La distanță și mai mare în transportul portuar maritim vin Mangalia (153.000 de tone marfă), Brăila (112.000 de tone marfă), Medgidia (41.000 de tone marfă) și Tulcea (3.000 de tone marfă).
În ceea ce privește cele 1,02 milioane de tone marfă din transportul maritim prin Galați, 53,3 la sută a fost reprezentată de încărcări - 194.000 de tone intra-UE, 352.000 de tone extra-UE, în timp ce 46,7 la sută au fost descărcări - 46.000 de tone intra-UE, 432.000 de tone extra-UE.
În perioada menţionată, în transporturile maritime, în România au fost încărcate cantităţi mai însemnate de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură, peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 63,9 la sută. În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, respectiv 37,5 la sută.
În semestrul întâi din 2021, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu Rusia (5,604 milioane de tone) şi Turcia (4,226 milioane de tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (1,614 milioane de tone) şi Grecia (903.000 de tone) au înregistrat cele mai mari volume de mărfuri transportate.
Transporturi fluviale
Pe partea de transporturi pe căile navigabile interioare, din totalul de 15,11 milioane de tone marfă, 7,03 milioane de tone au fost transporturi internaționale, 6,49 milioane de tone au fost transporturi naționale, iar 1,58 milioane de tone au fost transporturi de tranzit.
Porturile în care, la nivelul primului semestru din 2021, au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri au fost Constanţa, cu o pondere de 52,1 la sută, şi Galaţi, cu o pondere de 15,2 la sută. Mai exact, Constanța și-a adjudecat 7,86 milioane de tone marfă, iar Galațiul a "prins" 2,3 milioane de tone marfă.
Cu valori de peste 500.000 de tone marfă pe căile navigabile interioare se regăsesc, după primele șase luni ale anului, și porturile din Tulcea (623.000 de tone), Cernavodă (588.000 de tone), Drobeta-Turnu Severin (541.000 de tone) și Măcin-Turcoaia (511.000 de tone). Vecinii din portul Brăila, pe segmentul fluvial, au reușit să atragă doar 120.000 de tone marfă.
Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi în transportul internaţional pe căi navigabile interioare au fost "produsele agricole, din vânătoare şi silvicultură, peşte şi alte produse din pescuit", în proporţie de 42,1 la sută.
În transportul naţional pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă etc. în proporţie de 67,6 la sută. În transportul de tranzit pe căi navigabile interioare a predominat acelaşi tip de mărfuri, în proporţie de 61,9 la sută.
Mărfurile înregistrate în transportul internaţional pe căi navigabile interioare au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene în proporţie de 45,4 la sută. În primele şase luni ale acestui an, Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate, cu un nivel de 3,217 milioane de tone.
