* Agricultorii, legumicultorii şi crescătorii de animale au cerut să fie trataţi ca nişte europeni ce sunt * Din cauza neacordării subvenţiilor în agricultură, pâinea va fi scumpă şi rea în acest an * Oierii explică de ce ajunge telemeaua, în piaţă, la 18 lei kilogramul *
Circa 50 de fermieri gălăţeni au protestat, joi, în faţa Prefecturii Galaţi, la fel cu alţii, din întreaga ţară. Ca peste tot, nemulţumirile lor sunt legate de faptul că statul român nu îi sprijină, neacordând subvenţii sau acordând sume insignifiante faţă de nevoile reale, dar şi faţă de ajutoarele care se acordă fermierilor în alte state europene.
Supăraţi că sunt trataţi de propriul guvern ca nişte cetăţeni europeni de rangul doi, fermierii gălăţeni spun că abia au început protestele: urmează marşuri la Bucureşti pe 9 septembrie şi apoi chiar la Bruxelles!
Directorii de ieri, protestatarii de astăzi
Printre protestatarii de ieri, din faţa Prefecturii i-am remarcat şi pe doi foşti directori ai Direcţiei Agricole, Petre Grigore şi Alexandru Sântion…
Având în vedere numărul destul de redus al fermierilor care au ieşit, ieri, în stradă, mai în glumă, unii spuneau că schimbările politice de la Direcţia Agricolă tot au fost bune la ceva: au îngroşat rândurile protestatarilor.
Însă gluma nu a ţinut mult: „Vrem subvenţii ca-n UE”, au strigat fermierii, agitând pancarte pe care scria „Noi facem pâine, nu politică” sau „Vrem subvenţie la lapte”, „Salvaţi agricultura” şi „Irigaţiile din România, egal cu irigaţiile din UE” .
Roşiile de Matca pleacă în Germania, iar pâinea se scumpeşte
Preşedintele Grupului Agrostrar Galaţi, Mircea Croitoru – legumicultor din Matca - a solicitat ministrului Agriculturii un dialog real, în urma căruia legumicultorii români să poată să îşi vândă marfa pe piaţa internă:
„Importurile ne omoară, nu ne putem vinde recoltele! Nu ne putem compara cu europenii care primesc subvenţie pe produs, pe ambalaj, pe încălzire… noi nu primim nimic! Suntem pe malul prăpăstiei!”
„Ne-am săturat! Politicienii ne-au promis că vor face depozite în marile bazine legumicole şi nu au făcut nimic! Eu vând legumele în afară, în Germania, Polonia, pentru că mi se oferă preţuri mai bune decât în România”.
La rândul său, Petre Grigore a declarat că din cauză că Guvernul a înjumătăţit subvenţia pe hectar şi nu a mai alocat subvenţia pentru energia electrică folosită la irigaţii, la nivelul judeţului Galaţi, din cele 40.000 de ha, câte au fost irigate anul trecut, în acest an au fost irigate doar 4.000 de ha.
Din acest moment, spune Petre Grigore, nu se pot înfiinţa culturile de grâu şi rapiţă, iar recolta de grâu se vinde cu preţuri extrem de mari care vor influenţa, la rândul lor, preţul pâinii.
„Vom avea un an deosebit de greu, vedeţi deja asta în pieţe. Am dat grâul cu 4 mii şi acum a ajuns la 8 mii, pâinea va fi scumpă şi proastă, iar statul nu ne sprijină. Primeam mai mult ajutor când nu eram în UE”, a declarat Petre Grigore.
Cum ajunge brânza bună în burduf de câine?
În piaţă, brânza se vinde cu 14-18 lei kilogramul, pentru că „eu o vând la un intermediar, cu 8-10 lei şi el pune adaos. Nu am ce face, nu am unde să o vând şi atunci accept preţul impus de intermediar. Lâna oii o arunc, pielea, la fel. Statul ar trebui să facă centre de achiziţie”, explică Tache Popa, crescător de oi din Barcea.
El spune că „la 100 de oi, într-un an dai 1.000 de baloţi de lucernă şi 10 tone de boabe. Deci cheltui cam 200 de milioane de lei [vechi] pe an. Dacă ne-ar da subvenţie măcar 450-550 [lei vechi] pe oaie, ne-ar mai ajuta. Dacă nu ne va mai da nici subvenţia pe oaie, eu cred că România nici nu va mai avea oi!”.
Necula P. Lungu, din Fântânele şi Ion Codreanu, din Frumuşiţa, crescători de oi şi ei, confirmă: „Ţiganii ne iau marfa pe te miri ce… de Paşti n-am apucat să vindem mieii şi acum am vândut 60 de miei, unui tulcean, mi-a dat un milion pe miel, dar aş fi putut să iau două milioane pe el, în piaţă”.
Moş Ion Gheorghe, de 67 de ani, din Matca, spune că „sunt oier de când mă ştiu. Dar dau caşul în poartă cu 80 de mii [lei vechi] şi la piaţă îl dă cu 120 de mii, asta nu e bine! Statul nu se implică”.
Nici măcar fondurile europene nu reprezintă o soluţie pentru supravieţuirea oierilor. Marian Ferea, din Măstăcani, spune că „am depus proiect pentru finanţare, ar trebui să primesc 1.500 de euro pe an, timp de 5 ani. Dar până acum doar am cheltuit, vreo 8 milioane [vechi] pe acte. Au venit, au făcut poze prin stână şi atât, nici un răspuns până acum!”.
