Cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar și militar oferit Ucrainei și Republicii Moldova ar trebui scoase din calculul deficitului bugetar, se arată într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de europarlamentarul Victor Negrescu.
Responsabil al grupului social-democrat din Parlamentul European pentru bugetul european anual și coordonator în Comisia pentru control bugetar, Victor Negrescu a amintit că amendarea temporară a regimului fiscal european a fost aplicată și în timpul pandemiei de Covid-19, pentru a lăsa o marjă financiară mai largă statelor membre UE.
Eurodeputatul a arătat că țări precum România au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.
Un exemplu de astfel de cheltuieli sunt și cele privind îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, în special pe Canalul Sulina, sau investițiile de modernizare a infrastructurii de transport din Porturile Dunării Maritime, precum cele din Galați, Brăila și Tulcea. Dar, desigur, la nivel național, cheltuielile direcționate spre sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova au fost mult mai ample. O situație similară se înregistrează și în alte state UE aflate în apropierea zonei de conflict.
”Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3 la sută din PIB și datoria de 60 la sută din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a arătat reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.
Europarlamentarul evidențiază, de asemenea, această decizie ca o soluție pentru creșterea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, prin oferirea unui spațiu fiscal mai amplu pentru suportarea costurilor legate de ajutorul logistic, militar și umanitar.
Comisia Europeană va prezenta, la începutul lunii septembrie, în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii principalele proiecte pentru perioada următoare. Unele dintre aceste proiecte ar putea include și aspecte privind regimul fiscal european.
