Cunoscută în popor drept Sântămărie Mică, în ziua de 8 septembrie se prăznuiește nașterea Mariei, mama lui Iisus. Este prima mare sărbătoare din anul bisericesc ortodox, care începe pe 1 septembrie.
Potrivit Protoevangheliei după Iacob, Ana, mama Mariei, era nevasta unui bogătaș pe nume Ioachim; cei doi nu au putut avea urmași și, de aceea, erau batjocoriți și erau considerați blestemați. Deși amândoi vârstnici, Ana și Ioachim s-au rugat Domnului să aibă un copil și această dorință li s-a împlinit. Vestea le-a fost adusă de însuși arhanghelul Gabriel, care le-a spus că din pântecele Mariei se va naște prunc care se va umple de Duh sfânt și că va fi „un vas ales al lui Dumnezeu”.
Doar două zile de naștere ale unor sfinți sunt sărbătorite de creștini: cea a Mariei și cea a lui Ioan Botezătorul, socotiți sfinți încă de la naștere, și asta pentru că au jucat un mare rol în viața Mântuitorului.
La vârsta de 3 ani, Maria a fost dusă la templu, unde a rămas până la 15 ani, când i-a fost dată de soție lui Iosif tâmplarul.
Numele provine din ebraică, limbă în care Miriam ar însemna doamnă, împărăteasă, cea aleasă, cea frumoasă.
De Sântămărie Mică, femeile sterpe trebuie să se roage Fecioarei să rămână însărcinate, iar femeile gravide se pot ruga pentru o naștere ușoară și sănătatea copilului ce va să vină.
A doua zi, pe 9 septembrie, se prăznuiesc drepții şi dumnezeieştii părinţi ai Mariei, Ioachim şi Ana.
Nu se mai culeg plante medicinale după Sântămărie Mică, fiindcă și-au pierdut puterea tămăduitoare. Păsările călătoare se pregătesc pentru drumul spre țările calde, iar reptilele se retrag în pământ.
Circa 2,2 milioane de români își sărbătoresc onomastica. La mulți ani!
