Astăzi se împlinesc 47 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, majoritatea - peste 1.400 - doar în Capitală, iar alţi circa 11.300 au fost răniţi.
În 4 martie 1977, la ora 21,22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, seismul cu cele mai multe victime și cele mai mari pagube în România. 1.578 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări, 11.300 de oameni au fost răniți și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică. În București, peste 33 de clădiri și blocuri înalte s-au prăbușit. S-a instituit starea de necesitate în întreaga țara.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Cutremurul a provocat și prăbușirea unor monumente de arhitectură din Capitală, dar a fost folosit şi drept pretext de către regimul comunist pentru a demola unele clădiri „incomode”. Cutremurul din 1977 este seismul care a făcut cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră, însă din punct de vedere al magnitudinii nu a fost și cel mai puternic.
Ce trebuie să faceți și ce nu în timpul unui cutremur
Foarte important este să nu încercați să ieșiți din case, mai ales dacă locuiți într-un apartament de bloc, întrucât scările și holurile sunt zonele cel mai puțin sigure și cu potențial mai mare de prăbușire.Încercați să vă mențineți calmul și să vă adăpostiți, pe cât posibil, ori sub o piesă robustă de mobilier (masă, chiar pat, dacă este spațiu) ori sub o grindă, lângă un perete de rezistență, cât mai departe de piese de mobilier sau obiecte care pot cădea. De exemplu, bucătăria este un loc periculos, fiindcă are corpuri suspendate, în mod tipic pline cu veselă și tacâmuri grele, alte obiecte din sticlă. De asemenea, nu vă opriți în apropierea ferestrelor sau a oglinzilor, care se pot sparge și vă pot răni.Nu încercați să ieșiți din locuință imediat după cutremur, întrucât vor urma replici. Verificați să nu existe scurgeri de gaze înainte de a încerca să aprindeți lumina.
Câte clădiri cu risc seismic avem la Galaţi
Cele mai recente expertizări ale imobilelor cu risc seismic din Galați sunt din 2019. Potrivit informațiilor făcute publice de Primăria Galați pe site-ul propriu și conform unui răspuns trimis "Vieţii libere" la o solicitare în acest sens anul trecut, pe care le-am verificat acum, datele deţinute de municipalitate referitor la expertizarea blocuri sunt publicate la adresa https://www.primariagalati.ro/portal/galati/portal.nsf/AllByUNID/blocuri-expertizate-0001ba4a?OpenDocument. Conform listei, există la Galaţi 54 de blocuri expertizate cu grade de risc seismic între 1 și 4. Tot la Serviciul Investiţii găsim şi lista locuințelor consolidate și pe cea a celor propuse spre consolidare, dar și lista clădirilor demolate sau propuse spre demolare.
