* De la începutul anului s-au consumat peste 15 tone de tablă groasă pentru a înlocui capacele furate *
Confruntată cu amploarea fără precedent a furturilor de capace de pe gurile reţelei de apă şi canalizare, Apă Canal S.A. a adoptat o soluţie anti-tradiţie, dar pro-profitabilitate. Capacele vor fi înlocuite în timp cu unele din material compozit, bazat pe bitum, fibră de sticlă şi plastic, scumpe la achiziţie, dar lipsite de valoare la... revalorificare.
Înlocuiri la foc automat
„40 de bucăţi ne-au fost comandate joia trecută, iar noi am livrat deja 28 de capace din cele comandate”, ne-a spus inginerul Răzvan Georgescu, şeful Departamentului Mecanic al Apă Canal. „Au mai veni comenzi, de şapte-opt o dată, dar atâtea ca ultima oară nu-mi amintesc să se mai fi furat în ultimii ani. A devenit o reală problemă. De la începutul anului şi până acum am consumat peste 15 tone de tablă groasă (de 18 mm, n.n.) pentru a confecţiona capace în locul celor furate”. Aşadar, am tras concluzia că până la sfârşitul săptămânii sau începutul celei viitoare sunt toate şansele ca toate capacele lipsă de pe gurile de canal să apară la loc.
Bani pe plastic, dar merită
Cum nu pot fi sudate, din cauza diferenţei de material – ramă de fontă sşi capac de oţel – pentru a nu-i mai tenta pe hoţii de metale, responsabilii Apă Canal au ajuns la concluzia că materialul trebuie să fie altul. Şi au adoptat soluţia unui material compozit, rama şi capacul fiind dintr-un amestec de bitum cu fibră de sticlă şi plastic. Producătorul este unul olandez, singurul impediment fiind nu atât preţul cu aproximativ 20 de procente mai ridicat decât cel al ansamblului metalic: trebuie refăcută partea superioară a căminului, încastrând astfel rama compozită într-o placă de beton armat.
Primele astfel de capace au fost montate la sfârşitul toamnei, pe câteva străzi din valea oraşului, unde problema furturilor e una curentă. Din cauza manoperei adăugate, atât la confecţionare, cât şi la montajul efectiv în teren, preţul total al unei înlocuiri trece de 300 de euro, faţă de 70 cât costă în mod curent acum un capac cu ramă din metal. Dar merită, atât pentru descurajarea furturilor, cât şi în ceea ce priveşte durata de viaţă, noile capace fiind incasante şi, desigur, imune la coroziune.
Încet, dar măcar sigur
Ritmul de înlocuire, şi din pricina duratei confecţionării, dar şi a celei de montaj, nu poate trece de 20 de capace pe săptămână. Deci ceva peste o mie pe an. Pare mult, dar e puţin faţă de nevoile oraşului. Poate va dura 10 ani să fie schimbate toate, dar, ţinând cont de cât a crescut nivelul de trai în ultimii 20 de ani, autorităţile publice se vor mai confrunta multă vreme cu hoţii de metal.
La urma urmei, nici banii nu mai sunt „arginţii” de altădată, bancnota sau cardul de plastic fiind acum valuta forte. După cum se vede, a venit vremea (sau vremurile...) ca şi capacele de canal să evolueze: de la epoca fierului de furat la cea a materialului „ecologic” pentru banii publici.
