În calitate de prim-ministru al României, dar şi de reprezentant al unuia dintre partidele aflate la guvernare, aşa cum singur s-a recomandat, Emil Boc a dat curs, marţi, invitaţiei Clubului Român de Presă, discutând cu membrii CRP despre modificarea celor patru coduri din Justiţie, dar şi despre starea presei în condiţiile de criză.
În deschidere, preşedintele CRP, Indira Crasnea, a vorbit despre campania „Opriţi Codurile!”, iniţiativă care urmăreşte convingerea Guvernului şi a Parlamentului de a retrage din procedura de adoptare proiectele de cod civil si penal, pentru ca ulterior să le supună dezbaterii publice.
O problemă de concepţie
Răzvan Savaliuc (Ziarul Ziua) a deschis discuţiile expunându-şi părerea potrivit căreia „Proiectul Codului Civil afectează grav libertatea de exprimare” şi generează situaţii absurde, precum obligativitatea de a publica dreptul la replică în condiţiile, în care „respectivul oricum te poate da în judecată”. Emil Boc a precizat, încă de la început că „dreptul românilor de a râde nu poate fi îngrădit” şi că va veghea asupra respectării libertăţii de exprimare.
Adrian Voinea (Curierul Naţional) a spus că niciunul dintre proiecte (de Cod Civil sau Penal) nu este în regulă, lăsându-l apoi pe reprezentantul Apardor-CH, Dan Mihai, să vorbească despre problemele identificate deja în aceste proiecte. „Este în primul rând o problemă de concepţie”, a spus Dan Mihai, precizând că „nu este în regulă o dezbatere simultană a patru coduri, pentru că vorbim de texte ce nu pot fi citite precum ziarul la micul dejun”.
Dan Mihai a dezvăluit şi un „mic detaliu”: potrivit Legii 24/2000, de tehnică legislativă, înainte de redactarea unui cod, trebuie să fie stabilite tezele prealabile, adică ce îşi va propune pe viitor legea. Pentru Codul Penal, aceste teze au fost adoptate abia în 8 octombrie 2008, în condiţiile în care comisia lucra la Codul Penal încă din 2007, adică dinainte să existe tezele!
În cazul Codului Civil, problema este şi mai mare: aici nu există deloc teze prealabile, a atras atenţia reprezentantul Apador-CH, nuanţând: există o hotărâre de Guvern, postată doar pe site-ul Executivului (nu şi publicate în Monitorul Oficial) privind tezele prealabile la cod. Însă, a mai spus Dan Mihai, după cum se ştie, o hotărâre nepublicată în Monitorul Oficial nu are valoare juridică.
Premierul Emil Boc a urmărit cu interes expunerea lui Dan Mihai, după care a promis că va verifica acest aspect cu ministrul Justiţiei; nu şi-a dat cu părerea nici măcar ca jurist de profesie…
Alte puncte de vedere: Cristian Tudor Popescu (Gândul) consideră că problema codurilor nu a fost provocată de Guvern sau Parlament, ci de juriştii care au redactat proiectele; Doina Jalea (Radio România Actualităţi) a atras atenţia asupra articolului 100 din CP prin care „se încearcă introducerea torturii pentru obţinerea unei informaţii”.
Mască de oxigen pentru presa locală
Zoltan Kovacs (Agenda Timişoara) a anunţat, cu regret, că din cauza crizei, deja au renunţat la unul din cele patru suplimente: „Întreaga presă locală se află într-o criză, iar dispariţia presei locale înseamnă dispariţia democraţiei. În 2008, se spunea că banii rezultaţi din taxa pe viciu vor fi folosiţi pentru campanii antifumat. Din taxă s-au strâns 300 milioane euro, dar s-au cheltuit doar 2,29 milioane. Dacă banii reveneau în media, pentru campanii de presă, instituţiile media primeau o mască de oxigen”.
Gabriela Vrânceanu Firea (Săptămâna Financiară) a abordat problema privatizării nereuşite a Rodipet.
Katia Nanu ("Viaţa liberă") a adăugat: „Rodipet a dus o politică clară de falimentare a presei locale. În această situaţie, rămânem acum pe mâna Poştei Române care practică preţuri despre care putem vorbi mult... În plus, distribuţia în mediul rural are probleme mari: ziarul de vineri ajunge abia luni… Dacă doriţi cu adevărat să ajutaţi presa locală, trebuie discutată problema Poştei, dar şi privatizarea Rodipet”.
După discuţiile cu reprezentanţii CRP, Emil Boc a promis că va lua în seamă toate subiectele discutate, precizând că „Guvernul României a fost, este şi va fi un susţinător al libertăţii de exprimare şi a eliminării oricăror articole care pot pune în pericol libertatea de exprimare, în această ţară păstrând (…) un echilibru între libertatea de exprimare, dreptul publicului la informaţie, dar şi un minim de garanţii pentru protecţia vieţii private. Aici mă refer în special la persoanele private şi nu la persoanele publice”.
Cât priveşte posibilitatea susţinerii presei, în vederea traversării perioadei de criză, premierul a fost mult mai scurt în declaraţii: „am luat punctele de vedere şi voi discuta cu reprezentanţii ministerelor de resort implicate pentru a putea găsi şi aici unele forme de sprijin instituţional pentru ca presa să fie şi ea cât mai puţin afectată de aceste efecte negative ale crizei”.
Explicaţie foto: Premierul Boc, alături de preşedintele Clubului Român de Presă Indira Crasnea
